Un continent de mărimea Groenlandei, îngropat sub Europa

Continentul este numit Greater Adria (Marea Adria). Este de dimensiunea Groenlandei şi s-a desprins de Africa de Nord pentru a fi îngropat, în urmă cu 140 de milioane de ani, în sudul Europei, unde astăzi există Italia.

„Uitaţi de Atlantis”, a spus Douwe van Hinsbergen, autorul studiului şi profesor de tectonică globală şi peleogeografie la Universitatea Utrecht. „Fără să îşi dea seama, un mare număr de turişti şi-au petrecut vacanţele anual pe continentul pierdut Greater Adria”.

Studiul a fost publicat luna aceasta în Gondwana Research.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cercetarea evoluţiei lanţurilor muntoase poate arăta evoluţia continentelor. „Cele mai multe lanţuri muntoase pe care le-am cercetat îşi au originea într-un singur continent care s-a separat de Africa de Nord în urmă cu peste 200 de milioane de ani. Singura parte rămasă din acest continent este o fâşie care ţine de la Torino via Marea Adriatică şi până la tocul cizmei care formează Italia”, a spus Van Hinsbergen.

Alte articole

Europa arde. 18 morți din cauza căldurii, între care doi copii găsiți într-o mașină închisă. Recorduri de caniculă doborâte în toată Europa

SUA îndeamnă Europa să impună interdicții de călătorie din cauza Ebola înainte de Cupa Mondială

Această regiune este numită de geologi Adria, astfel că cercetătorii au numit descoperirea Greater Adria.

În regiunea mediteraneană, geologii au o altă abordare a tectonicii plăcilor. Tectonica plăcilor este teoria care stă la baza formării continentelor şi oceanelor. Această teorie sugerează că plăcile nu se deformează când se mişcă una de-a lungul celeilalte în zone cu mari fisuri.

Însă în ceea ce priveşte Turcia şi zona mediterană, lucrurile sunt diferite. „Este o harababură geologică: totul este curbat, rupt şi stivuit. Comparativ, Himalaya, de exemplu, este un sistem mai simplu. Acolo pot fi urmărite câteva fisuri mari pe o distanţă de peste 2.000 km”, a explicat Van Hinsbergen.

În cazul Greater Adria, marea parte din el se afla sub apă, acoperit de o mare puţin adâncă, recifuri de corali şi sedimente. Sedimentele au format roci, iar acele roci au devenit laţuri muntoase: Alpii, Apeninii, Balcanii, Grecia şi Turcia.

„Subducţia este modul de bază în care lanţurile muntoase sunt formate. Cercetarea noastră a oferit multe informaţii, inclusiv despre activitatea vulcanică şi cutremure. Pot fi chiar prezis cum va arăta o anumită regiune în viitorul îndepărtat”, a mai spus el.

Reconstrucţia imaginii evoluţiei lanţurilor muntoase din zona mediteraneană a necesitat colaborare, pentru că este vorba despre o zonă care cuprinde 30 de ţări, fiecare cu hărţile şi topografia ei.

Cercetătorii au descoperit că Greater Adria a devenit continent de sine stătător în urmă cu aproximativ 240 de milioane de ani, în timpul perioadei Triasic.

„Din aceasta cartare a reieşit imaginea Greater Adria şi a unor blocuri continentale mai mici, care acum sunt părţi din România, nordul Turciei şi Armenia, de exemplu. Rămăşiţele deformate din primii câţiva kilometri ai continentului pierdut pot fi văzute în lanţurile muntoase. Restul plăcii continentale, care avea o grosime de 100 km, s-a afundat sudului Europei, unde o putem încă urmări cu ajutorul undelor seismice până la o adâncime de 1.500 de km”, a adăugat Van Hinsbergen.

Nu este prima dată când un continent este descoperit. În ianuarie 2017, oamenii de ştiinţă au anunţat descoperirea unui continent pierdut – parte din supercontinentul Gondwana, care a început să se fragmenteze în urmă cu peste 200 de milioane de ani. Bucata, care fusese acoperită de lavă, se află acum sub Mauritius  (Oceanul Indian).

În septembrie 2017, o altă echipă de cercetare a găsit, prin forări în Pacificul de Sud, continentul Zealandia. Acesta se află scufundat la mai puţin de o milă.