Analistul american Otto Fenichel spunea în anul 1937 că acest obicei al cititului la toaletă este o pasiune a oamenilor cu fixații dezvoltate în timpul copilăriei. Cititul este un proces de încorporare, așa că cititul la toaletă reprezintă o tentativă de a prezerva echilibrul eului. O parte din substanța corporală este pierdută, iar substanța proaspătă trebuie absorbită cu ajutorul ochilor. Doar cei dezechilibrați ar simți nevoia să-și umple capul în timp ce își golesc intestinul. James Strachey, traducătorul englez al lui Sigmund Freud, a fost de acord. El a susținut în 1930 că o lectură ușoară la toaletă preferată de cei mai mulți este, în fond, infantilă. 

Lăsând la o parte toate înțelesurile ascunse ale cititului la toaletă, nu există nicio dovadă că persoanele care citesc la baie sunt anormale. Studiile arată în mod consistent că multe persoane recunosc că citesc la baie, mai ales când sunt incluse și dispozitivele digitale. Nu mai puțin de 90% dintre deținătorii de telefoane dintr-un studiu efectuat în 2015 de Verizon Wireless au recunoscut că citesc la toaletă, ratele fiind mai mari în rândul bărbaților și tinerilor, profesioniștilor cu un nivel mai ridicat de educație. Cu alte cuvinte, este destul de normal să fii dependent de telefon când mergi la toaletă. 

Însă care sunt implicațiile medicale ale acestei dependențe? S-a dezbătut faptul că cititul la toaletă poate duce la apariția hemoroizilor, prin creșterea perioadelor de timp dintre statul pe toaletă și eliminarea deșeurilor. Însă știința nu sprijină o astfel de legătură. Într-un studiu făcut în Israel în 2009, s-a constatat că persoanele care citesc pe toaletă nu prezintă un risc mai mare de a dezvolta hemoroizi decât omologii lor. Nici alte cercetări nu au găsit vreo legătură între dependența de telefon la toaletă și simptomele bolii acesteia.

Poate oare lectura la toaletă să ne pună în pericol starea de sănătate prin contaminare? Băile sunt adesea văzute ca sere microbiene, iar materialele de lectură pot fi vectori pentru transmiterea infecțiilor.

Deși este cu siguranță adevărat faptul că toaletele prezintă un risc infecțios, acest risc este adesea exagerat. Un studiu al celor mai murdare locuri din casă arată că băile se situează pe locul doi, după bucătării, atunci când vine vorba de densitatea microbiană. Scaunele de toaletă și mânerele au mai puține bacterii decât chiuvetele de bucătărie, blaturi, aragaz, recipiente de cafea și bureți de vase. Poate că și cititul în bucătărie ar trebui evitat, mai ales cititul cărților de bucate. 

În acest sens, trebuie să ne gândim că smartphone-urile nu au ce căuta în baie, mai mult chiar decât cărțile sau ziarele. Suprafețele lor din sticlă, încălzite din interior și fără a fi în buzunare sau genți, oferă un mediu atractiv pentru bacterii. Un studiu britanic a raportat că unul din șase smartphone-uri are dovezi ale contaminării fecale. Chiar și așa, telefoanele noastre tind să fie extensii ale microbiomului nostru personal, împărțind în jur de 82% dintre cele mai comune tipuri de bacterii cu degetele noastre. 

Așadar, s-ar putea să fie un sfat înțelept să-ți ții telefonul departe de baie. Cititul la toaletă poate că nu indică o anomalie psihologică, nu cauzează apariția hemorozilor și nu ne expune la un risc deosebit de mare al apariției bolilor infecțioase, dar poate semnala o maladie socială. Însă cititul la toaletă nu presupune o concentrare intensă asupra lucrurilor citite, ci mai degrabă o stare de liniște și de rătăcire a minții. Poate fi văzut ca o modalitate de a savura câteva momente de reverie și relaxare, departe de agitația lumii. Desigur, interacțiunea cu smartphone-urile poate fi la fel de obsesivă și îngrijorătoare și la toaletă – verificarea e-mailurilor, citirea tuturor știrilor, jocurile și aplicațiile care provoacă dependență. Dar atunci când este ținută sub control această dependență, cititul pe scaunul de toaletă poate reprezenta doar o escapadă senină din cotidian. Însă amintește-ți din când în când să mai ștergi și ecranul telefonului!