SUPERSTITII DECEMBRIE 2019. Ce să faci ca să atragi norocul şi să alungi blestemele şi farmecele din casa ta

Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu Sf. Nicolae, la 6 decembrie și se încheie în 24 februarie, cu Dragobetele, care marchează începutul primăverii și al anului agricol.

Sărbătorile de iarnă petrecute în mijlocul satului românesc reprezintă o experiență unică, deopotrivă încărcată de veselie, dramatism, ironie și poezie. Un amalgam de contraste pe care doar românii îl pot armoniza atât de bine. Mesele îmbelșugate, poveștile și colinda tristă, cântecul vesel, dansul dramatic, căldura și ospitalitatea gazdelor, toate acestea te scot din cotidian. Mai greu este să alegi o zonă anume. Indiferent dacă ești în Moldova, în Transilvania, în Oltenia sau în Dobrogea, iarna are o încărcătură și o aromă anume. Tradițiile și obiceiurile românilor diferă de la o zonă la alta, dar frumusețea lor, unicitatea și ineditul sunt cuvinte care nu lipsesc din nici o descriere. Cele mai multe tradiții și obiceiuri care înconjoară sărbătorile de iarnă se respectă cu strictețe în zonele rurale din Bucovina și Maramureș. Conform tradiției, sărbătorile de iarnă se petrec acasă în familie, alături de cei dragi.

Zilele Bubatului

Luna Decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare, între 4-6 Decembrie, consacrate vărsatului, una dintre bolile cele mai temute în mediul rural. Sfânta Varvara îi apară pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri; se ţine în ziua de 4 Decembrie, pentru a nu se îmbolnăvi. Superstiţia cere ca în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a se feri de bubat. Tot în această zi se dau de pomană turte sau azimi calde şi unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce.

Alte articole

Vineri 13 2025. De ce este considerată ziua de vineri 13 cu ghinion. Superstiţii din întreaga lume

Ce înseamnă, de fapt, dacă spargi o oglindă. Mihai Voropchievici: ”Să nu aveţi niciodată o oglindă spartă sau ciobită în casă. Pentru nimic în lume”

Citeşte şi  Superstiţii populare româneşti: Norocul

Nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca seminţele respective. Superstiţia cere ca în această zi să nu se poarte straie negre, nici să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.Mai este o superstiţie: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos.

Cea de a doua zi a acestei sărbători a bubatului, 5 Decembrie, este ziua Sfântului său Sfintei Sava, o personalitate enigmatică în virtutea ambivalenţei numelui; elementul central al sărbătoririi îl constituie pomană rituală. Ziua de Sf. Sava este bună pentru magie: se iau trei lumânări şi se pun la icoana sfântului; când cineva aiurează, înnebuneşte sau strigă.

Părintele Arsenie Boca spunea că nu putem învinge ispitele doar prin înfrânarea poftelor. „Firea trupului fiind surdă, oarbă şi mută, nu te poţi înţelege cu ea decât prin osteneală şi foame, acestea însă trebuie conduse după dreapta socoteală, că să nu dăuneze sănătăţii. Acestea îl îmblânzesc, încât nu se mai ţine vrăjmaş lui Dumnezeu. Rugăciunea şi postul scot dracii poftei şi ai mâniei din trup. Foamea îmblânzeşte fiarele. „

Vremea din postul Crăciunului vesteşte cum va fi primăvara

În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masa de Crăciun este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor. 

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
Ritualuri pentru bunăstare ce se fac în Ajunul Crăciunului

– Cu cinci zile înainte de ziua Naşterii Domnului, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli și aduce bunăstare.

– În ziua de Ajun se mănâncă doar seara şi se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au avut vedenii despre Naşterea lui Hristos.

– Din ziua de Ajun până la Bobotează nu se mănâncă afară pentru a avea belșug la holde, iar dacă în dimineaţa de Ajun vine în casă o femeie, vitele vor da naştere la parte femeiască.

– Se scutură hornul pentru a avea recoltă bună la struguri, aşa cum se încarcă coşul de funingine.

– În seara de Ajunul Crăciunului se pune o mână de otavă pe masă şi se ia câte o bucăţică de mâncare din fiecare fel şi se pune în otavă, care apoi se dă animalelor să mănânce pentru a nu fi deocheate şi pentru a fi sănătoase. Dacă se întâmplă să fie deocheată chiar în acesta perioadă, nu se spala vasele până în ziua de Crăciun, iar apa care a fost folosită pentru a spăla vasele este folosită pentru a spăla vitele deocheate cu ea.
Se mătură casa pentru a avea spor

Dacă posteşte negru în ziua de Ajun şi nici nu vorbeşte toată ziua, o fată necăsătorită îşi va vedea ursita în oglindă în dimineaţa de Crăciun sau de Bobotează, depinde de obiceiul zonei în care locuieşte.

– Se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă pentru cei decedaţi din familie, dar nu se pune ţuică pentru a fi feriţi de pagubă. De asemenea, nu se dă nimic din casă în această perioadă că să nu plece şi sporul casei.

– La porcii tăiaţi, se bagă în casă căpăţâna cu râtul înainte pentru a avea spor tot anul care vine

– Când vine popa să vestească Naşterea Domnului, nu trebuie să fie la tine ultima casă pentru că e rău de boală şi de moarte.

– Se leagă pomii cu paie pentru a da recoltă bună şi se mătură casa pentru a o feri de rău făcători şi de pierderea sporului casei.

– Cine plânge în ziua de Ajun plânge tot anul, iar cine ţine post, va avea spor în tot ce va face.