Virusul Borna face ravagii. S-au confirmat până acum opt cazuri mortale

Toţi pacienţii diagnosticaţi recent cu virusul Borna au murit între anii 1999 şi 2019 şi au locuit în sudul Germaniei, potrivit studiului publicat miercuri.

Autorii cercetării recomandă efectuarea testelor pentru identificarea prezenţei virusului Borna, sau bornavirus, în cazul pacienţilor cu tulburări cu evoluţie rapidă a sistemului nervos pentru a se putea stabili impactul real al acestui tip de infecţie la oameni.

Rezervorul virusului este un mic animal sălbatic insectivor cu nas ascuţit, uneori confundat cu un şoarece, numit chiţcan de câmp (Crocidura leucodon), informează Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Maladia Borna, al cărui nume provine de la cel al unui oraş german, a fost descrisă la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Este o inflamaţie a creierului şi a meningelor, non-purulentă, care afectează cu preponderenţă caii şi oile.

Alte articole

Trei zodii reușesc să își depășească limitele după o perioadă de confuzie puternic influențată de Mercur retrograd. Viața acestor nativi se îmbunătățește semnificativ

Confuzia frecventă pe care șoferii o fac între două semne de circulație. Românii trebuie să fie atenți, amenzile sunt usturătoare

Simptomele prezente la persoanele infectate debutează cu febră, cefalee şi confuzie şi continuă cu semne de maladie cerebrală, cum ar fi mersul nesigur, pierderile de memorie, convulsiile şi pierderea progresivă a cunoştinţei.

În noile cazuri depistate, starea pacienţilor s-a deteriorat rapid după internare şi a dus apoi la comă profundă şi deces. Cei opt pacienţi au murit în termen de 16 – 57 de zile de la internare, potrivit studiului publicat în The Lancet Infectious Deseases, potrivit Agerpres.

Studiul a implicat 56 de pacienţi care au dezvoltat simptome de encefalită în ultimii 20 de ani. În cadrul cercetării au fost analizate mostre de ţesut cerebral prelevate de la pacienţii decedaţi.

Autorii au precizat, însă, că nu s-a reuşit stabilirea unei modalităţi exacte de transmitere la oameni. Cu toate acestea, informaţiile disponibile în 14 cazuri demonstrează că a avut loc un contact cu animalele, în zonele rurale sau suburbane, prin desfăşurarea muncilor agricole şi a altor activităţi în aer liber. În cel puţin şapte cazuri au fost raportate contacte cu pisicile. Când aceste feline vânează, pot introduce rămăşiţe în locuinţe, la care oamenii pot fi expuşi, notează AFP.

Chiţcani infectaţi cu acest virus se găsesc în sudul Germaniei, Austria, Elveţia şi Liechtenstein.