Bulgaria şi Croaţia, şanse mari să intre anul acesta în anticamera zonei euro. România nu îndeplineşte niciun criteriu de aderare

Comentariile lui Fabio Panetta publicate marţi în cotidianul francez Le Monde sugerează că procesul de extindere a zonei euro continuă, în pofida pagubelor economice provocate de pandemia de Covid-19. Atât Croaţia cât şi Bulgaria se bazează foarte mult pe sectorul turismului.

„Croaţia şi Bulgaria au adoptat măsuri curajoase în procesul de convergenţă„, a spus Fabio Panetta, responsabil pentru relaţiile internaţionale şi europene în cadru BCE. „Dacă procesul va fi încheiat cu succes, cele două ţări ar putea să se alăture ERM-2 până la finele anului”, a mai spus Panetta.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, „prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes„, a spus Panetta.

Alte articole

Când ar putea România se adere la zona euro. Negrescu: Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie

Câţi bani a încasat guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, după trecerea la moneda euro. Un comunicat al BNB clarifică şi ce salariu are „Isărescu” de la sud de Dunăre

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro. Recent Croaţia a mai depăşit un obstacol în parcursul de aderare la zona euro după ce BCE a spus că primele cinci bănci din Croaţia nu au deficite de capital.

Cu toate acestea, în raportul său de convergenţă pe 2020, publicat săptămâna trecută, Comisia Europeană a spus că criza coronavirusului a ridicat unele semne de întrebare cu privire la inflaţia şi starea de sănătate a finanţelor publice în ambele ţări.

Luna trecută, premierul croat Andrej Plenkovic a spus că autorităţile de la Zagreb se aşteaptă să petreacă doi ani şi jumătate în ERM-2 înainte de adopta moneda euro. La rândul său, în aprilie premierul bulgar Boiko Borissov a spus că Bulgaria speră să adere la ERM-2 alături de Croaţia până în luna iulie.

România, singura care nu îndeplineşte niciun criteriu

În ceea ce o priveşte pe România, ţara noastră nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Legislaţia din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei europene.

Potrivit concluziilor raportului, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung. România este singura dintre cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, care nu îndeplineşte niciun criteriu de aderare la moneda euro.