Ortodoxe: Sfântul Cuvios Alexie
Greco-catolice: Sf. cuv. Alexie, Omul lui Dumnezeu
Romano-catolice: Sf. Patriciu, ep. *
Sfântul Alexie a fost singurul copil al dregătorului Eufimian, potrivit crestinortodox.ro. Cu cât înainta în viață, cu atât creștea în sufletul lui și dorința vieții veșnice. Nimic din lucrurile pământeşti nu-l încânta.
Eufimian l-a cununat pe Alexie cu o fecioară, dar împotriva voinței sale. De aceea, chiar din seara nunții, Alexie şi-a părăsit în taină şi soţia, și casa părinților săi. A fugit la biserica din Edesa, unde a stat 18 ani, îmbrăcat sărăcăcios și hrănindu-se din mila celor care veneau la biserică.
Când s-a făcut cunoscut celorlalți că este un om al lui Dumnezeu, el s-a înspăimântat de laudă oamenilor şi a decis să plece pe ascuns spre Tarsul Ciliciei. Însă corabia cu care călătorea a naufragiat şi a fost purtată pe ape până la Roma, locul nașterii sale.
Sfântul Alexie a văzut în această întâmplare mâna lui Dumnezeu, și astfel a hotărât să meargă la casa tatălui său și acolo, sub chip de străin, să-și petreacă în continuare cu pocăință bătrâneţile. Ajuns în casă părinților, nemaifiind cunoscut de nimeni, a fost luat în derâdere și batjocorit de servitori.
Când i s-a apropiat sfârșitul, a scris o scrisoare, a strâns-o în mâna și, întinzându-se, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. După o descoperire dumnezeiască în Biserica celor Doisprezece Apostoli, împăratul și patriarhul au primit porunca de a-l căuta pe „omul lui Dumnezeu”. La scurt timp, s-a descoperit că acest „om al lui Dumnezeu” era fiul lui Eufimian, care trăise că un cerşetor în curtea acestuia, timp de șaptesprezece ani.
Împăratul a citit scrisoarea cu voce tare și toți au fost cuprinși de spaimă. La atingerea de sfintele sale moaște, bolnavii se vindecau, căci din trupul lui izvora un mir bine-mirositor.
Trupul Cuviosului Alexie a fost îngropat cu cinste în Biserica „Sfântul Apostol Petru”.
O, mare bineplăcute al lui Hristos, sfinte omule al lui Dumnezeu Alexie, care cu sufletul stai în cer înaintea Tronului Domnului, iar pe pământ săvârşeşti minuni felurite cu harul cel dat ţie de Sus!
Caută cu milostivire spre cei ce stau înaintea sfintei tale icoane şi se roagă cu umilinţă, cerând de la tine ajutor şi acoperire. Tinde spre Domnul Dumnezeu, rugându-te, cinstitele tale mâini şi cere pentru noi de la Dânsul lăsarea greşalelor noastre celor de voie şi celor fără de voie, pentru cei bolnavi vindecare, pentru cei năpăstuiţi ocrotire, pentru cei necăjiţi mângâiere, pentru cei aflaţi în restrişti grabnic ajutor, iar pentru toţi cei ce te cinstesc sfârşit paşnic şi creştinesc al vieţii şi răspuns bun la Infricoşătoarea Judecată a lui Hristos.
Aşa, bineplăcutule al lui Dumnezeu, nu fă de ruşine nădejdea noastră, pe care după Dumnezeu şi după Născătoarea de Dumnezeu la tine o punem, ci fii nouă ajutător şi acoperitor spre mântuire, ca primind, cu rugăciunile tale, har şi milostivire de la Domnul, să preaslăvim iubirea de oameni a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, Unuia Dumnezeu în Treime slăvit şi închinat, precum şi sfânta ta mijlocire, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.