Raport Amnesty International: Pandemia a dus la îngrădirea libertăţii de exprimare în România prin folosirea abuzivă a legislaţiei

Pandemia a dus la îngrădirea libertăţii de exprimare. „COVID-19 a expus în mod brutal și a adâncit inegalitatea atât în interiorul diverselor țări, cât și între țări și a evidențiat desconsiderarea uluitoare pe care o au liderii noștri față de omenire”, a declarat secretarul general al Amnesty, Agnes Callamard, potrivit BalkanInsight

Raportul realizat de organizația de supraveghere a respectării drepturilor internaționale mai spune că măsurile luate de guvernele lumii „nu au fost suficiente pentru a proteja jurnaliștii și pe cei care denunță anumite situații, inclusiv angajații din domeniul sănătății, vizându-i uneori pe cei care au criticat modul în care guvernul a abordat pandemia”. Raportul face referire în special la state precum Albania, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Kosovo, Polonia, Serbia și Turcia.

Pandemia a dus la îngrădirea libertăţii de exprimare în România prin folosirea abuzivă a legislaţiei

Pe de altă parte, guvernele din țări precum Bosnia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia și Turcia „au folosit abuziv legislația existentă și noua legislație pentru a reduce libertatea de exprimare”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Amnesty International subliniază faptul că în majoritatea țărilor din Europa Centrală și din Sud-Estul Europei au existat probleme legate de libertatea presei, iar jurnaliști de investigație din Kosovo s-au confruntat cu amenințări, insulte și atacuri.

Alte articole

Anamaria Prodan, un nou atac devastator la adresa lui Laurențiu Reghecampf. „Dacă eram nevasta lui, n-ar fi zis asta niciodată!”

Peste 3 milioane de români se confruntă cu „anxietate financiară”. Care sunt efectele pe termen lung și cum o poți trata gratuit

În Macedonia de Nord, „angajatorii nu au reușit să pună în aplicare măsurile legate de COVID-19 pentru a sprijini părinții care lucrează, afectând în mod disproporționat femeile, dintre care unele au avut salariile reduse în mod ilegal dacă și-au luat concediu”.

În Republica Moldova, „măsurile adoptate pentru a gestiona pandemia de COVID-19 au dus la reducerea altor dispoziții medicale și la suspendarea temporară a serviciilor care nu sunt de urgență”.

Pandemia i-a afectat grav pe rezidenții din aziluri din Slovenia, care au „reprezentat aproape 60% din toate decesele provocate de COVID-19”, se menționează în raportul Amnesty.

În Turcia, „a continuat hărțuirea judiciară a jurnaliștilor, politicienilor, activiștilor, a utilizatorilor de rețele sociale și a apărătorilor drepturilor omului”.

Cele mai discriminate comunităţi

Potrivit raportului Amnesty International, cele mai discriminate minorităţi, pe timp de pandemie, au fost romii, refugiații și solicitanții de azil, mai cu seamă în ţări precum Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia și Slovacia. Spre exemplu, în oraşul bulgar Burgas, autoritățile au folosit drone cu senzori termici pentru a lua temperatura localnicilor de etnie romă de la distanță, dar şi pentru a le monitoriza mișcările. La fel, în orașul Iambol, autoritățile au „dezinfectat” un cartier locuit de romi, în care se raportaseră cazuri de COVID, cu substanţe pulverizate din avioane.

Multe țări au încercat să le interzică intrarea solicitanților de azil și refugiaților sau să le limiteze drepturile. Raportul Amensty International arată că, în Croația, organizațiile umanitare au semnalat peste 15.000 de cazuri de expulzări, însoțite nu de puţine ori de violență și abuzuri.

„Ca urmare a restricțiilor, accesul solicitanților de azil la centrele de cazare a fost restricționat, ONG-urile care oferă asistență juridică gratuită și sprijin psiho-social fiind obligate să îşi suspende activitatea”, se adaugă în raport.

În Bosnia și Herțegovina, mii de migranți și solicitanți de azil care traversează țara în drum spre UE nu au primit „acces efectiv la azil și condiții adecvate de găzduire”.

Amnesty a mai spus că, în timpul pandemiei, Serbia, Bosnia, Kosovo și Muntenegru și-au diminuat eforturile de urmărire penală și pedepsire a autorilor crimelor de război comise în războaiele din anii ’90.