Florian Bodog poate fi urmărit penal. Senatul a admis cererea DNA de ridicare a imunităţii fostului ministru al Sănătăţii

Florian Bodog poate fi urmărit penal. Senatul a admis cererea DNA de ridicare a imunităţii fostului ministru al Sănătăţii. Au fost 98 voturi au fost „pentru” ridicarea imunităţii şi 24 „împotrivă”.

Prezent în plen la dezbaterea solicitării DNA, senatorul PSD Florian Bodog a declarat că nu vrea să le ceară colegilor să voteze împotriva cererii DNA pentru că are încredere în justiţia din România.

„Din start vă spun că nu vă voi cere să votaţi împotriva solicitării de cercetare a mea, că n-am nimic de ascuns, întotdeauna am răspuns invitaţiilor şi nu este prima dată când am fost invitat la DNA sau la Parchet. (…) Nu-mi este frică de Justiţie şi am încredere în Justiţia din România”, a declarat Florian Bodog, în plenul Senatului.

În opinia social-democratului, imunitatea parlamentară nu trebuie privită ca un privilegiu.

Alte articole

Florian Bodog, PSD, își retrage candidatura la Senat: ”Mă voi dedica acestui proiect. După 12 ani în Senatul României las în urmă o activitate de care sunt mâdru”

„Ştiu că decizia este una politică, cred însă că Senatul şi românii au dreptul să ştie. Fiecare dintre noi răspundem în faţa lui Dumnezeu, răspundem în faţa Justiţiei şi răspundem în faţa oamenilor care ne-au trimis în Parlament. Imunitatea nu trebuie privită ca un privilegiu, imunitatea este garanţia ca un ministru să-şi poată exercita în mod liber mandatul”, a spus senatorul PSD.

Florian Bodog poate fi urmărit penal, chiar dacă Comisia juridică a Senatului a adoptat luni raport de respingere pentru cererea DNA privind ridicarea imunităţii fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog.

DNA a solicitat avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog, fiind a doua oară când o astfel de solicitare îl vizează pe acesta.

Florian Bodog este suspectat de abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte comise în perioada în care era ministru. Concret, procurorii spun că a acţionat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat serviciile la care era obligată prin contract. Mai mult, fostul ministru ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Fostul ministru este suspectat de abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

„Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere”, se mai arată în comunicatul DNA.