Armata israeliană a doborât o dronă militară a Hezbollah

Armata israeliană a doborât o dronă militară a organizaţiei islamiste şiite Hezbollah care a pătruns în spaţiul aerian israelian venind din Liban, informează cotidianul The Jerusalem Post.

Incidentul aerian a avut loc marţi seară, a comunicat miercuri Armata israeliană.

În cursul operaţiunilor de căutare, militarii israelieni au descoperit încă o dronă a mişcării Hezbollah care fusese doborâtă în urmă cu câteva săptămâni, dar care nu era încă localizată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vom continua să acţionăm astfel încât să oprim orice tentativă de încălcare a suveranităţii israeliene”, a subliniat Armata israeliană.

Alte articole

Benjamin Netanyahu pierde sprijinul unui aliat tradițional. Gadi Eisenkot devine favorit pentru formarea noului guvern al Israelului

Benjamin Netanyahu acuză fraudarea alegerilor din Israel după ce nu a obținut o victorie clară. Premierul a atacat alegătorii arabi, fără să prezinte dovezi

SUA îşi recheamă personalul neesenţial de la Ambasada din Kabul, din cauza unor ameninţări

Washingtonul a ordonat personalului considerat neesenţial să se retragă din Ambasada de la Kabul, în Afganistan, din cauza unor ameninţări sporite, în timp ce armata americană se pregăteşte să părăsească această ţară după 20 de ani de război, relatează AFP.

Departamentul de Stat american a ”ordonat plecarea de la Amabasada Statelor Unite la Kabul a angajaţilor Guvernului american care îşi pot exercita atribuţia din altă parte”.

Această decizie a fost luată ”din cauza creşterii violenţelor şi ameninţărilor la Kabul”, a anunţat marţi ambasadorul interimar american Ross Wilson.
Acest ordin priveşte doar un ”număr relativ mic” de angajaţi, a declarat el, fără să-l precizeze, şi a precizat că ambasada continuă să funcţioneze.

Incident militar între SUA şi Iran în Golful Persic

”Personalul absolut necesar în probleme legate de retragerea forţelor americane şi activitatea vitală pe care o efectuăm în susţinerea poporului afgan va fi autorizat să rămână la faţa locului”, a anunţat pe Twitter Ross Wilson.

Guvernul american preconizează retragerea tuturor trupelor americane din Afganistan până la 11 septembrie, ziua marcării a 20 de ani de la atentatele teroriste din 2001, care au determinat Washingtonul să răstoarne regimul taliban.

Înalţi responsabili din Senatul SUA au avertizat marţi că se vor opune continuării ajutorului extern pentru Afganistan în cazul în care talibanii preiau din nou controlul în această ţară şi anulează progresele înregistrate în privinţa drepturilor omului, relatează dpa.

Atac terorist în Burkina Faso. Trei jurnaliști de investigație au fost uciși
În numeroasele aspecte, talibanii par să se afle „în momentul de faţă într-o situaţie mai bună din punct de vedere militar decât în orice alt moment din 2001 încoace”, relevă o analiză realizată în luna martie de serviciul pentru cercetări al Congresului.

„Unii oficiali afgani ar bănui că talibanii intenţionează să rămână la masa negocierilor până când se vor asigura că SUA se retrag complet din Afganistan, după care vor profita de avantajul pe care îl au în teren pentru a prelua controlul asupra ţării prin forţă”, conform aceleiaşi analize.

După anunţul preşedintelui Joe Biden privind retragerea tuturor militarilor americani din Afganistan până pe 11 septembrie a.c., membri ai Congresului sunt preocupaţi nu doar în ce priveşte impactul acestei retrageri asupra operaţiunilor antiteroriste ale SUA, ci şi asupra viitorului statut al femeilor şi minorităţilor din Afganistan, precum şi asupra miliardelor de dolari din banii contribuabililor americani oferiţi anual acestei ţări ca ajutor extern.

Congresmeni din întregul spectru politic american sunt pesimişti în ce priveşte capacitatea guvernului de la Kabul de a rezista în faţa talibanilor, fără o prezenţă militară a SUA. Or, dacă talibanii răstoarnă guvernul civil, aşa cum au făcut în anii 1990 după retragerea sovietică, există serioase preocupări că această grupare fundamentalistă va încerca să elimine progresele înregistrate în ce priveşte accesul fetelor şi femeilor la educaţie şi reprezentarea lor în societate.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA, Bob Menendez, a sublinia marţi, în cadrul unei audieri la care fost invitat emisarul special al SUA pentru negocierile de pace în Afganistan, Zalmay Khalilzad, că doreşte „claritate absolută” în discuţiile cu talibanii.

„Nu cred, în niciun caz, că Senatul SUA va susţine continuarea asistenţei pentru Afganistan, în cazul în care talibanii îşi asumă un rol conducător, ce pune capăt progreselor societăţii civile şi privind drepturile femeilor”, a spus Menendez.