Mii de animale, chinuite în fermele de blană din România: Vier Pfoten cere interzicerea lor VIDEO

Blana a revenit la modă în întreaga lume, inclusiv în România. Dacă în trecut cele mai populare erau hainele de blană, astăzi materialul este folosit intens că accesoriu aplicat pe gulere, manşete, căciuli, cizme sau brelocuri. De multe ori consumatorii nu pot identifica blana deoarece acesta este tunsă şi/sau vopsită.

Industria blănurilor cunoaşte o dezvoltare fără precedent la nivel mondial, în special în UE şi China. Peste 100 de milioane de şinşile, nurci , vulpi, enoţi, samuri şi alte animale sunt sacrificate anual pentru a ajunge accesoriu pe gulerul unei haine, însă moartea este doar finalul unei lungi agonii.

Majoritatea covârşitoare a animalelor de blană trăiesc în cuşti minuscule, fără libertate de mişcare şi fără satisfacerea unor nevoi minime conforme speciei (ex. căţărare, ascundere, înot etc.). Cuştile nu au podea, ci sârmă, care le răneşte labele. Din cauza claustrării şi stresului, animalele dezvolta tulburări comportamentale: canibalism, automutilare şi mişcări stereotipe, precizează Vier Pfoten.

Când ajung la vârsta de 8 luni, animalele sunt omorâte prin diferite metode: gazare cu monoxid de carbon, electrocutare, lovire sau injecţie letală. Animalelor cu o greutate mai mică de 5 kg (ex. şinşile) li se aplică o lovitură în cap cu un obiect contondent. Înregistrări şocante din China ne arăta cum animalele sunt jupuite de vii, nefiind asomate corespunzător.

România: nu există standarde de bunăstare, ci doar ghid de ucidere

Alte articole

Cât costă o blană de urs. Prețul uriaș cu care un băcăuan și-a scos trofeul la vânzare

Florin Salam, aroganță de pus în ramă. Regele manelelor a defilat împărătește în zona de nord a Capitalei

Vier Pfoten arată că la nivel european există doar recomandări vagi, iar statele membre nu sunt obligate să le respecte. Totuşi, şapte state europene, între care Austria, Croatia sau Bulgaria, au interzis complet sau au înăsprit mult condiţiile de autorizare a fermelor de blană.

CITEŞTE AICI STUDIUL VIER PFOTEN

În România, potrivit asociaţiei pentru protecţia animalelor, există 10 ferme de animale de blană autorizate de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSVSA), unde sunt crescute în total 16.141 şinşile, vulpi albastre, nurci, dihori, vulpi argintii şi vulpi polare.

Ţara noastră dispune de o legislaţie mult prea permisivă în ceea ce priveşte suferinţă animalelor, specificaţii foarte vagi fiind incluse în două Ordine ale ANSVSA, care transpun directivele UE privind animalele de fermă în general.

Într-un material video filmat într-o fermă de blană din România se pot observa cu uşurinţă încălcări ale normelor de bunăstare a animalelor, precizează Vier Pfoten: cuştile nu au podea, ci sârma care răneşte labele, excremente cad direct pe podea, iar animalele sunt în mod vizibil foarte stresate. În urma celor 10 controale realizate în perioadă 1 ianuarie 2011 – 1 octombrie 2012 de către inspectorii ANSVSA nu a fost aplicată nicio sancţiune.

Singurele prevederi clare referitoare la animalele de blană sunt incluse în „Ghidul pentru protecţia animalelor în timpul uciderii”al ANSVSA, care permite următoarele metode de sacrificare: „instrumentele acţionate mecanic care penetrează creierul; injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice; electrocutarea; gazare prin expunerea la monoxid de carbon sau dioxid de carbon şi expunerea la cloroform”.

Vier Pfoten solicită interzicerea fermelor de blană în România, astfel încât ţara noastră să se alăture statelor civilizate care au refuzat dezvoltarea unei industrii a suferinţei pe teritoriul lor.

„Considerăm că tolerarea metodelor barbare de creştere şi sacrificare a animalelor de blană nu pot fi justificate de nici un argument de ordin estetic sau economic. Vier Pfoten cere companiilor din industria modei să renunţe la comercializarea blănurilor, iar consumatorilor să nu susţină prin alegerile lor industria blănurilor” a declarat Veronica Tulpan, coordonator programe naţionale Vier Pfoten.