Klaus Iohannis: Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum şi curentele extremiste ameninţă societăţile democratice

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, în mesajul cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, că infamul Pact Ribbentrop-Molotov a reprezentat începutul tragediei Europei.

„Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale şi a sfâşiat teritorii prin împărţirea Europei Centrale şi Răsăritene în sfere de influenţă. Aşa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuinţele şi idealurile naţiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicaţii dezastruoase pentru omenire. Regimurile totalitare au schimbat faţa umanităţii, lăsând în urmă moarte, suferinţă şi răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăţilor europene”, a transmis Klaus Iohannis, conform unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

Citeşte şi: Ludovic Orban vrea să candideze la preşedinţia României: „Orice pretendent la şefia PNL ia în serios această posibilitate”

Potrivit şefului statului, comemorarea victimelor fascismului şi comunismului, a acelor oameni care şi-au sacrificat viaţa şi libertatea pentru a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale, reprezintă un gest obligatoriu şi necesar pentru a împiedica evoluţii reprobabile ale istoriei.

Alte articole

Cum se făceau clătitele pe vremea comunismului. Rețeta fără ouă și lapte

Când a ajuns pizza în România și cum arăta în vremea comunismului. De ce Elena și Nicolae Ceaușescu refuzau să o mănânce

„Uitarea şi prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greşelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocităţi izvorâte dintr-un dispreţ profund la adresa demnităţii umane”, a arătat preşedintele.

Klaus Iohannis a evidenţiat că pe 23 august este evocat şi „gestul plin de curaj”, înfăptuit în 1944 de Regele Mihai I, cel care „a fost loial naţiunii române şi care, cu responsabilitate şi îndârjire, alături de Armata română, a reuşit să rupă alianţa toxică” cu Germania nazistă.

Preşedintele Iohannis a adăugat că prezentul este marcat, la rândul său, „de provocări complexe”, pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară, ci şi „o piatră de încercare a solidarităţii şi unităţii, exploatată abil de lideri de opinie şi politicieni populişti”.

„Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum şi curentele extremiste şi tentativele de distorsionare a istoriei ameninţă societăţile democratice de la nivel global şi riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrăneşte cu indiferenţă şi pasivitate. Statul de drept, valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale, pacea şi stabilitatea sunt bunuri câştigate cu preţul vieţii. Datoria noastră sacră este să le apărăm şi să le transmitem generaţiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm şi viguros, fiecare dintre noi şi, mai ales, împreună împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene şi de abandonare a acestora”, a menţionat Iohannis.

Citeşte şi: ALEGERI PNL 2021. Ludovic Orban se laudă că nu a numit în funcţii „numai dintre prieteni sau dintre cunoscuţii găştii”