VIDEO! Cum îşi bat joc supermarketurile de micii legumicultori din România: „Dacă într-un sac de ceapă găsesc 3-4 mai urâte, îţi refuză toată marfa! Noi stăm cu camioanele 10-12 ore să ne primească marfa, iar la final ei ne refuză pentru că nu le place”

Cum îşi bat joc supermarketurile de micii legumicultori din România. George Cudalbă din județul Tulcea se îngrijește de aproape 20 de hectare cultivate cu legume. A încercat să-şi vândă marfa în supermarketuri, dar s-a lovit de condiţiile puse de marii retaileri.

„Desfacerea e un punct nevralgic în momentul de faţă pentru legumicultorii din România, mai ales anul acesta când preţurile au fost foarte rele. Piaţa de desfacere unde statul ar putea să ne ajute, de exemplu, să putem să facem contracte cu firmele mari, să încercăm să exportăm cât mai mult, pentru că la noi importul legumelor la noi în ţară este foarte mare.

Pentru noi, producătorii locali, este rău. Încercăm să le vindem şi pieţarilor, unde totuşi preţul este destul de bun, dar legumele vândute în cantităţi mari nu îţi aduc un profit destul de mare”, a declarat George Cudalbă, potrivit Agro TV.

Alte articole

Un nou ajutor pentru agricultorii români. Se dau până la 50.000 de euro de la stat

Se dau peste 200 de lei de la stat până pe 30 aprilie 2025. Cine primeşte banii

Citeşte şi: Proiectul privind certificatul verde COVID obligatoriu pentru angajaţi, amânat cel puţin o săptămână. Florin Cîțu vrea ca toţi nevaccinații să își plătească singuri testele

Legumicultorul a explicat că reprezentanţii supermarketuri nu doresc să colaboreze cu producătorii autohtoni.

„Foarte multă lume care încearcă să ajungă în marile magazine se confruntă cu foarte multe lucruri. Sunt foarte pretenţioşi. Îşi doresc ca legumele să fie şi forma şi culoarea să fie cât mai frumoase. Dacă ţi-ar găsi într-un sac de ceapă, 5-6 cepe mai urâţele sau stricate, îţi va refuza toată marfa. Este foarte aiurea să se duci cu un camion de legume la un supermarket foarte mare, să stai 10-12 ore să îi aştepţi să ia marfa şi după, la sfârşit, să îţi spună că nu vor să primească pentru că nu le place”, a explicat legumicultorul din Tulcea.

De asemenea, prof.dr. Vasile Stoleru arată că după 1990, producerea legumelor a trecut în sferă privată şi în ferme mici şi mijlocii.

„Foarte rar avem ferme legumicole mai mari de 50-100 de hectare. Oamenii au spaţii protejate, chiar sere, de maximum 1,5 – 2 hectare, şi devin producători mici care desfac marfa direct. Există riscul ca în aceste ferme mici să nu existe trasabilitate, de la tot ce înseamnă fertilizarea în momentul legării florilor sau a tratamentelor fitosanitare”, a declarat prof.dr. Vasile Stoleru, specialist în legumicultură şi prorector al Universităţii de Ştiinţele Vieţii din Iaşi, pentru publicația Ziarul de Iași.

Toţi fermierii, indiferent dacă sunt mari sau mici, sunt obligaţi să îşi înregistrare lucrările din fermă într-un jurnal, însă cercetătorul spune că nu ştie dacă aceste jurnale sunt completate corect sau dacă sunt verificate de cineva înainte să pătrundă cu legumele pe piaţa agroalimentară

„Din când în când, Direcţia Sanitară Veterinară ia mostre din pieţe şi face analize de nitriţi, nitraţie sau metale grele, dar pentru depistarea utilizării pesticidelor nu ştiu câte se pot face atunci”, a declarat prof.dr. Vasile Stoleru, potrivit sursei citate.

Roşiile din supermarket ar trebui verificate

Nici roşiile din supermarketuri nu sunt lipsite de riscuri. Cele mai periculoase sunt cele care vin afara UE – mai ales din Turcia.

„Cele din supermarket care trec printr-un lanţ de certificare, fie că sunt ecologice sau convenţionale, dar garantat nu ajung la raft fără să respecte acest lanţ al trasabilităţii. De aceea de foarte multe ori nu e foarte corect pusă problemă că produsele din piaţă sunt cele mai sănătoase şi cele din supermarketuri sunt tratate”, a explicat prof.dr. Vasile Stoleru.

Cel mai sigur mod de a cumpăra roșiile este cel direct de la un producător pe care îl cunoașteți sau pe care îl puteți verifica. Este și cazul tomatelor din supermarket: nu de puține ori, roșiile au pe cutii sau pe pungă proveniența, ferma unde au fost cultivate. În acest fel puteți ușor verifica pe internet informații despre acea exploatație sau puteți lua legătura cu fermierul.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 15 noiembrie. Puţin peste 2.100 de noi infectări COVID şi aproape 180 de morţi în 24 de ore. Numărul pacienţilor de la ATI este în continuare foarte ridicat