Cum se aplică legea moștenirii în 2022. Cine are drept să primească averea defunctului și cine sunt rudele care nu au niciun drept

Cum se aplică legea moștenirii în 2022. De cele mai multe ori, această problemă duce la scandaluri de neimaginat din cauza părților care le revin succesorilor. În rândurile de mai jos puteți afla cum se împarte moștenirea corect, conform legilor.

Cum se aplică legea moștenirii în 2022. Cine are drept să primească averea defunctului și cine sunt rudele care nu au niciun drept

Există o lege clară în acest sens care clarifică toate aspectele în ceea ce privește părțile cuvenite succesorilor. Întâi trebuie să ne fie clar că moștenirea poate fi de două feluri: cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și partenerului supraviețuitor, și cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Codul Civil a stabilit clar că persoana în viață are posibilitatea de a moșteni ruda sau persoana care a menționat-o în testament. Iată totuși care sunt persoanele care nu au niciun drept în a moșteni ceva:

Alte articole

Schimbări spectaculoase pentru patru zodii în luna iunie. Vin bani din toate părțile

FOTO David Popovici, surprins la volanul unei mașini care costă cât un apartament de lux. Cât costă „bestia” decapotabilă

-sunt nedemne de drept – poate fi constatată oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
-persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
-pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară)

-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

-persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

-persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Revenind la persoanele care au drept deplin în primirea unor moșteniri trebuie să știm clar că acestea sunt clasate în patru categorii:

-clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
-clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
-clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
-clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Citește și: EXCLUSIV Marcel Ciolacu ameninţă PNL cu alegerile anticipate: „Dacă doresc alegeri, noi ieşim de la guvernare şi facem alegeri”