Proiectul privind desfiinţarea SIIJ, votat în Camera Deputaţilor. Cine va prelua cazurile

UPDATE: Deputaţii au aprobat, luni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu 205 voturi „pentru”, 90 de voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se o serie de măsuri tranzitorii care decurg din această operaţiune şi propunându-se abrogarea prevederilor care fac referire la această secţie.

Totodată, prin proiect este stabilită competenţa de efectuare a urmării penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori numai de către procurorii anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care îndeplinesc anumite condiţii de vechime şi experienţă profesională.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deputaţii din Comisia Juridică au votat, vineri, un raport de adoptare a proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ. S-au înregistrat 18 voturi „pentru” şi şapte voturi „împotrivă”.

Alte articole

Talonul de pensie va include cod QR sau cod de bare. ce se schimbă pentru seniori

Artificiul din lege care te lasă să ai în pivinţă și 200 de litri de ţuică fără să plăteşti taxe

Iniţiativa legislativă care aparţine Ministerului Justiţiei prevede că Secţia Specială (SIIJ) se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul referitor la desfiinţarea SIIJ, conform Agerpres.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu anunță noi relaxări ale măsurilor în România. Anunțul făcut de liderul PSD!

Cum a fost modificat proiectul privind desfiinţarea SIIJ. Amendamentele depuse de PSD

Potrivit unui amendament propus de deputatul PSD Steluţa Cătăniciu, adoptat de Comisia juridică, „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale”.

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Rolul pe care-l va avea procurorul general după desfiinţarea SIIJ

Proiectul privind desfiinţarea SIIJ mai prevede că urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.

Proiectul de lege va intra în dezbaterea plenului Camerei şi va fi supus votului.

Citeşte şi: Traian Băsescu contestă politica lui Putin faţă de Ucraina. „Atât pot să arate, tancuri şi tunuri. Rusia oferă forţă şi brutalitate”