Marea Britanie, în fruntea unei noi coaliţii militare în Marea Baltică

Forţa Expediţionară Comună (JEF), formată din Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Suedia şi Norvegia, a anunţat iniţierea unei serii de „activităţi militare integrate” cu forţe maritime, terestre şi aeriene, în zona Mării Baltice.

„Vom efectua în scurt timp un exerciţiu demonstrativ privind libertatea de navigaţie în Marea Baltică. Toate activităţile militare rămân preventive şi proporţionate, fiind transmis mesajul de solidaritate, capabilitate şi determinare de a acţiona în mod solidar pentru securitatea şi stabilitatea regiunii”, anunţă Ministerul britanic al Apărării, conform site-ului Politico.eu.

În urmă cu două săptămâni, avioane de vânătoare ale SUA, Norvegiei şi Regatului Unit – care fac Poliție aeriană pentru NATO – au interceptat mai multe avioane militare ruseşti care survolau Marea Baltică şi Marea Barents. Aeronavele rusești nu s-au identificat.

NATO a explicat că avioane de vânătoare F-15 ale SUA au fost ridicate de de la sol pentru a intercepta avioane de luptă inițial, neindentificate.

Alte articole

Amenințare dură din Rusia: Desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina ar putea declanșa o „iarnă nucleară”

Război în Ucraina. Rusia loveşte în punctele nevralgice din Kiev, apel disperat făcut de Zelenski

Citeşte şi: Rusia poate invada oricând Ucraina. Putin a primit undă verde de la Parlament pentru a trimite trupe în Donbas

Era vorba despre un Su-35s and 2 Miguri 31s, care potrivit Alianței, nu aveau planuri de zbor și nu au comunicat cu Turnul de control.

Premierul britanic, Boris Johnson, supus presiunilor interne pentru a avea o poziţie dură faţă de acţiunile Rusiei, a anunţat sancţionarea a cinci companii bancare ruse şi a trei oameni de afaceri ruşi. Sunt vizate băncile Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank şi Black Sea Bank, precum şi antreprenorii Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg şi Igor Rotenberg, potrivit BBC.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis luni seară recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o „statalitate autentică”. Imediat după această decizie controversată, Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să intervină pentru misiuni de „menţinere a păcii” în aceste teritorii separatiste.

Citeşte şi: Directorul SRI, audiat în criza din Ucraina, avertizează că atacurile cibernetice şi activitățile de spionaj s-au intensificat