Mii de români riscă să rămână fără pensie. Ce trebuie să faci ca să nu ajungi într-o astfel de situaţie

Mii de români riscă să rămână fără pensie. Acest lucru s-ar putea întâmpla deoarece nu există încă reglementări foarte clare pentru reconstituirea vechimii în muncă.

Mii de români riscă să rămână fără pensie

Citeşte şi Un nou tip de pensie în România. Cine poate beneficia de pensie ocupaţională

Angajaţii fostelor întreprinderi de stat privatizate după 1990 riscă să rămână fără pensiile la care ar avea dreptul. Totul s-ar putea întâmpla din cauză că  arhivele firmelor au fost distruse sau pierdute, iar acum oamenii nu mai au cum să dovedească vechimea în muncă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De exemplu, o astfel de situație a fost întâlnită la SC Microelectronica SA. Aceasta este o companie privatizată în decembrie 1998 și care acum se confruntă cu numeroase procese, deoarece  foștii angajați solicită instanțelor să oblige întreprinderea să le reconstituie drepturile de pensie.

Alte articole

ANAF, încasări de milioane la licitațiile pentru bunuri confiscate. Cu cât s-au dat ceasurile lui Sorin Blejnar și mașina lui Dinu Pescariu

Orașul din România care domină topul pentru destinația anului 2026: „Există un interes real pentru turismul românesc”

Societatea nu mai deține arhivă de personal și motivează că aceasta nu a fost predată noului proprietar, la momentul privatizării.

În aceste condiții, reprezentanții firmei nu sunt de acord cu judecătorii care decid ca vechimea în muncă a foștilor salariați să fie stabilită în baza documentelor contabile, potrivit evz.ro. 

Ce spune Codul Muncii 

În acest context trebuie spus că nici Codul muncii nu este foarte clar, situațiile fiind prevăzute în articolul 279.

„(1) Vechimea în muncă stabilită până la dată de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

(2) După dată abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la dată de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competență să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ.

(3) Angajatorii care păstrează și completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eșalonat, până la dată de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predareprimire.

(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce dețîn carnetele de muncă ale salariaților le vor elibera până la dată prevăzută la alin. (3), în condițiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

(5) Anunțul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a”, stabilește Codul Muncii.

Citeşte şi Cine are cea mai mare pensie din România în 2022. 100 de persoane primesc lunar mai mulţi bani decât pensia lui Mugur Isărescu