Bunavestire 2022. Cum afli dacă te căsătoreşti sau câţi ani mai ai de trăit. Ce să faci vineri că să ai noroc tot anul

Poate cea mai cunoscută superstiţie legată de această mare sărbătoare este cea referitoare la cuc. De altfel, sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor şi ca Ziua Cucului.

În acest sens, o mărturie a unui țăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români„, specifică: „Blagoveştenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cam pe la Bună Vestire până la San Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre„, scrie crestinortodox.ro.

BUNAVESTIRE: Obiceiuri românești de Ziua Cucului:

– este bine să mâncăm peşte ca să fim sănătoşi şi vioi ca peştele în apă;

– cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul;

– cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul;

– sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit, iar flăcăii şi fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântatul al cucului însemna un an de aşteptare;

– se punea pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri;

– la sate, se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit;

– tot la sate, pentru alungarea şerpilor de lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi, se afumau cu tămâie şi cârpe arse casele, curţile şi livezile;

– în Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc;

– în Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curţi şi li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopţii şi este numit “Noaptea focurilor” ;

– femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară;

– în unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.

– “Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”, scrie Irina Nicolau, în Ghidul sărbătorilor românești.

Citeste si Buna Vestire Tradiții și superstiții. Fetele nemăritate pot afla azi în cât timp îşi vor găsi alesul

În trecut, oamenii de la sate așteptau să audă cucul cântând însă era nevoie să îndeplinească trei condiții: să aibă banii la ei, să nu fie flămâzi și să nu fie supărați.

Când îl auzeau pentru prima oară cântând, atunci îl întrebau:

„Cucule, Puiucule!

Câți ani îmi vei dărui

Până ce eu voi muri?”

Flăcăii și fetele tinere adăugau:

„Cucule, Voinicule!

Câți ani îmi vei da

Pân m-oi însura (mărita)?”

Apoi, fiecare cântat al cucului se număra ca însemnând un an.

Se crede că această pasăre cânta începând cu Buna Vestire până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneca cu orz și nu mai putea cânta, prefăcându-se în uliu și petrecând astfel până la Bună Vestire viitoare.

Se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.

Bunavestire 2022. Ce să faci de Buna Vestire ca să-ţi meargă bine

Bună Vestire se ține cu cea mai mare sfințenie mai ales de către femei, pentru că mare bucurie a avut Fecioara Maria atunci când i s-a vestit că va da naştere Fiului lui Dumnezeu.

Unele femei din Bucovina fac în dimineață acestei zile foc în ograda înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă pentru îngeri. Pâinea și sarea o dau mai apoi de pomană.

Citeste si Bunavestire De ce nu e bine să te cerţi în această zi, dar să ai bani în buzunar

În Transilvania, fiecare familie pregătea în seară de dinaintea Bunei Vestiri clopoței, chibrituri și tămâie. În zori de zi, membrul familiei care se trezea primul lua o oală cu jar pe care punea tămâie, ieșea afară şi înconjura de trei ori clădirile și afuma vitele. În timpul acesta făcea zgomot cu clopoţeii legați la picior. Apoi mergea la pomi și, făcând sub ei focuri slabe, voiau să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea că nu va rodi îl atingea de trei ori cu tăișul toporului, zicând: „Dacă nu rodeşti, te tai!”

Simion Florea Marian amintește faptul că, potrivit acestei credințe, „focul din oală atrage căldura verii, tămâia alungă și depărtează șerpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorțește și readuce în fire organele nutritive deja pierdute„, mai arată sursa citată.

O altă credință foarte răspândită spune că, dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau raţă, atunci „ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele”.

Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii, și se scot afară vitele de prin grajduri și se lasă la soare, ca să fie sănătoase tot anul.