De ce cere Putin „ţărilor neprietenoase” să plătească gazele importate din Rusia în ruble. Analiza The Guardian

Președintele Vladimir Putin a anunțat joi că, potrivit unui nou decret semnat privind tranzacționarea cu gaze naturale cu „țări neprietenoase”, companiile importatoare vor trebui să deschidă conturi în ruble în băncile rusești, iar plățile ar trebui să vină din aceste conturi.

Putin a făcut aceste comentarii în timpul unei întâlniri virtuale pe care o prezida pentru a discuta măsurile de sprijinire a companiilor aeriene ruse afectate de sancțiunile occidentale.

„Am semnat un decret privind o nouă procedură de plată în ruble a gazului rusesc, de către țările neprietenoase. Noul ordin va intra în vigoare la 1 aprilie. Dacă nu plătesc în ruble de la 1 aprilie, vom considera că aceasta este o nerespectare a contractelor de gaze, iar în acest caz, contractele existente vor fi oprite”, a spus Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri guvernamentale.

Citeşte şi: Vladimir Putin a semnat decretul privind plata gazelor în ruble. Ţărilor care nu îl respectă le va fi tăiat gazul, începând de vineri

Potrivit TASS, Banca Rusiei trebuie să stabilească în termen de 10 zile procedura de deschidere a conturilor speciale în valută pentru cumpărătorii străini de gaze.

Nu este clar dacă Putin intenționează să rupă contractele existente, care stabileau ca plata să fie făcută în euro sau dolari, dar Germania, care importă de la ruşi circa 40% din consumul de gaz al ţării, nu își asumă niciun risc, avertizând marii utilizatori industriali de gaze că se află într-un impas. Germania ar putea chiar să raționalizeze gazul.

Citeşte şi: Putin dezbină Europa. Prima ţară care cumpără gaz rusesc în ruble

Analiştii de la The Guardian se întreabă de ce plata exporturilor rusești în ruble a devenit o problemă majoră pentru Kremlin și dacă Putin ar putea extinde plata în ruble şi pentru exporturile de petrol, cereale, îngrășăminte, cărbune, metale și alte mărfuri cheie.

De ce vrea Putin plata în ruble?

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, rubla s-a devalorizat masiv faţă de dolar şi euro. Doar o intervenție a băncii centrale ruse a reuşit să stabilizeze pentru moment situaţia. Odată cu devalorizarea rublei, exporturile Rusiei aveau să aducă mai puțini bani la buget, iar acest lucru se traduce prin mai puţin bani destinaţi finanţării armatei lui Vladimir Putin.

O rublă puternică nu doar că va aduce mai mulţi bani pentru Rusia, dar este şi o chestiune de orgoliu pentru Putin. De aici dorinţa liderului de la Kremlin de a obliga ţările cu care are contracte comerciale să plătească pentru exporturile de gaze rusești în moneda Rusiei.

Un fond mai mare de ruble, generat de cererea mare venită din partea companiilor care au contract cu Rusia, ar permite Moscovei să combată dominația SUA, prin intermediul dolarului, a piețelor monetare globale, deși nu este clar de ce China ar sprijini un astfel de plan, scrie The Guardian.

Unii analiști au speculat, de asemenea, că dolarul și euro sunt monede mai puţin utile Moscovei în a această perioadă pe fondul sancţiunilor economice internaţionale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. De exemplu, fără acces la dolari și euro prin intermediul schimburilor internaționale, Rusia propune, de asemenea, să plătească dobânda pentru datoriile sale în euro tot cu ruble.

Din ce țări se așteaptă Putin să primească plăţi în ruble pentru gaze?
Tările „neprietenoase” Rusiei sunt cele care au impus sancțiuni după invadarea Ucrainei. Acordurile cu companii și persoane fizice din acele țări trebuie să fie aprobate de o comisie guvernamentală.

Printre aceste țări se numără SUA, statele membre UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Unele dintre aceste ţări, respectiv SUA și Norvegia, nu cumpără gaze din Rusia.