99% din populaţia lumii suferă din această cauză. OMS avertizează că este cea mai gravă „pandemie”

Aproape toată populaţia lumii (99%) respiră aer poluat şi nesănătos, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care face apel la reducerea utilizării combustibililor fosili, informează luni agenţiile AFP şi DPA.

Aceste concluzii sunt rezultatul unei combinaţii de imagini satelitare din întreaga lume şi date colectate în mii de oraşe, a explicat pentru media doctor Sophie Gumy, de la Departamentul pentru mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.

OMS indică într-un raport că un număr record de peste 6.000 de zone urbane din 117 ţări monitorizează în prezent calitatea aerului. Aceasta reprezintă „aproximativ 80% din populaţia urbană mondială de astăzi”, a spus Gumy.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Mediului îi linişteşte pe români. „Nu există un risc real de poluare a Mării Negre. Nu a fost nicio creştere, nici la radiaţii, nici la poluarea aerului în urma războiului din Ucraina”
Cu toate acestea, aceşti locuitori încă respiră niveluri periculoase de particule fine şi dioxid de azot, populaţiile care trăiesc în ţările cu venituri reduse şi medii fiind cele mai expuse.

Alte articole

OMS avertizează că epidemia de Ebola din Congo ar putea deveni cea mai gravă din istorie: „Avansează mai rapid decât orice epidemie precedentă”

Europa, amenințată de un nou val de căldură cu temperaturi de peste 40 de grade. Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă

„După supravieţuirea unei pandemii, este inacceptabil să se înregistreze în continuare şapte milioane de decese care pot fi prevenite şi pierderea evitabilă a nenumăraţi ani de sănătate bună ca urmare a poluării aerului”, a declarat doctor Maria Neira, directoare a Departamentului pentru mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.

Cât de grav ne afectează poluarea sănătatea. Se poate ajunge la boli pulmonare sau insuficiență cardiacă
„Prea multe investiţii sunt în continuare consacrate unui mediu poluat, mai degrabă decât în aer curat şi sănătos”, a notat ea.

Majoritatea măsurătorilor menţionate în raport au fost efectuate între anii 2010 şi 2019, adică înainte de pandemia de COVID-19 care a avut impact asupra transporturilor şi a numeroase sectoare economice şi industriale poluante.

Pentru OMS, constatările raportului evidenţiază importanţa reducerii utilizării combustibililor fosili şi a adoptării altor măsuri concrete pentru reducerea nivelurilor de poluare a aerului.

Particule fine şi dioxid de azot

„Preocupările energetice actuale subliniază importanţa accelerării tranziţiei către sisteme energetice mai curate şi mai sănătoase”, a declarat directorul general al OMS, doctor Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat într-un comunicat.

„Preţurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică şi urgenţa de a aborda provocările duble în materie de sănătate ale poluării aerului şi schimbărilor climatice subliniază nevoia urgentă de a progresa mai rapid către o lume mult mai puţin dependentă de combustibilii fosili”, a spus el.

Informaţiile actualizate din baza de date a OMS privind calitatea aerului introduc pentru prima dată măsurători la nivelul solului ale concentraţiilor medii anuale de dioxid de azot (NO2), un poluant urban comun şi un precursor al particulelor şi al ozonului.

Aproximativ 4.000 de localităţi din 74 de ţări colectează date despre dioxidul de azot de la nivelul solului. Doar aproximativ un sfert dintre locuitorii acestor zone respiră concentraţii medii anuale de dioxid de azot conforme cu liniile directoare ale OMS.

Dioxidul de azot este asociat cu afecţiuni respiratorii, în special cu astmul bronşic, şi conduce la simptome precum tuse, respiraţie şuierătoare sau dificultăţi de respiraţie, spitalizări şi vizite la departamentele de urgenţe medicale.

Actualizarea include şi măsurători ale particulelor din aer cu un diametru egal sau mai mic de 10 microni (PM10) sau 2,5 microni (PM2,5). Aceste două grupe de poluanţi provin în principal din activităţile umane asociate arderii combustibililor fosili.

În cele 117 ţări care monitorizează calitatea aerului, OMS a constatat o calitatea a aerului în 17% dintre oraşele ţărilor cu venituri mari sub liniile directoare ale OMS privind calitatea aerului în ceea ce priveşte PM2,5 sau PM10. În ţările cu venituri mici şi medii, calitatea aerului în mai puţin de 1% din oraşe este conformă cu pragurile recomandate de OMS.

Particulele în suspensie sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni şi în fluxul sanguin, provocând mai ales probleme cardiovasculare, cerebrovasculare şi respiratorii.