Doliu imens în politică. Fostul preşedinte a murit la 87 de ani

Primul preşedinte al Belarusului independent şi unul dintre groparii URSS, Stanislav Şuşkevici, a murit la vârsta de 87 de ani. Anunțul a fost făcut, astăzi, chiar de către soţia sa, pentru AFP.

„Sperăm că vor avea loc funeralii de stat, însă nimeni nu ne-a contactat” până în prezent, a spus văduva sa, Irina Şuşkevici, relatează Agerpres, care citează AFP.

Conform media internaționale, fostul șef de stat ar fi murit după ce a fost extrem de slăbit ca urmare a infectării cu COVID-19, virus pe care l-a luat în luna martie a acestui an. Soţia sa a spus la sfârşitul lunii aprilie că soţul său este la reanimare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Refuzat de Volodimir Zelenski, președintele Germaniei se întâlnește astăzi cu Klaus Iohannis, în București. Frank Steinmeier, după decizia președintelui Ucrainei: „Această decizie nu schimbă nimic”

De numele său este legat un moment crucial din istoria omenirii. La 8 decembrie 1991, preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Ucrainei sovietice, Boris Elţin, Stanislav Şuşkevici şi Leonid Kravciuc, au semnat un tratat privind destrămarea URSS, forţându-l la scurt timp pe ultimul lider al acesteia, Mihail Gobarciov, să demisioneze, ceea ce a însemnat practic moartea puterii sovietice.

Însă, din 1994, Şuşkevici a fost constrâns de deputaţi să plece, acuzat, alături de alţi responsabili, de corupţie într-un raport al şefului unei comisii parlamentare anticorupţie, Aleksandr Lukaşenko. Câteva luni mai târziu, acesta din urmă câştiga alegerile prezidenţiale în faţa lui Şuşkevici şi a altor candidaţi.

Poveştile cutremurătoare ale celor care au scăpat de la Azovstal. „Două luni n-am văzut soarele. Soldaţii lăsau mâncare doar copiilor, pentru că adulţii pot muri de foame, copiii nu”
După 30 de ani, Lukaşenko este încă la putere, în fruntea unui regim autoritar pe care îl controlează prin toate pârghiile.

Stanislav Şuşkevici a condus, la rândul său, până în 2018 un partid social-democrat de opoziţie. În 2012, după o mişcare de contestare, el a spus că regimul belarus i-a interzis să părăsească ţara.

Ca reacţie la o amplă mişcare de protest împotriva realegerii sale în 2020, preşedintele Lukaşenko a orchestrat o represiune încă şi mai mare împotriva opoziţiei, mass-media şi ONG-urilor independente, mai arată sursa citată.