Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 262/11.05.2022).

Legea offshore a fost votată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 248 de voturi pentru şi 34 contra, în calitate de for decizional, astfel că legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Şedinţa de vot final a fost condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Marcel Ciolacu, anunțul momentului înainte de Paște! Vești ...

Criptomonedele și siguranța financiară: riscuri și oportunități

Legea offshore, votată de Camera Deputaţilor. Proiectul care aduce securitatea energetică a României merge la Klaus Iohannis

Liderul social-democrat Marcel Ciolacu consideră „excelent” faptul că legea offshore a fost adoptată şi răspunde obiecţiilor celor care contestă prevederile ei. „Este un pas imens făcut către o independenţă energetică. Nu ne fură nimeni niciun gaz. Ne întoarcem în ’90, că ne fură ţara? Ce, am înnebunit la cap iar?”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că banii pe care statul îi va primi de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră vor intra în bugetul de stat, de unde vor fi direcţionaţi către investiţii ori în proiecte de energie sau de petrochimie.

Nou scandal între George Simion şi Virgil Popescu pe legea offshore. „Ministrul hoț al Energiei! Pașol na turbinca, Iuri!” VIDEO

„Banii se duc în bugetul mare şi în lege spune că, din bugetul mare, banii din aceste exploatări offshore din Marea Neagră se duc în dezvoltarea reţelelor de gaze sau/şi în proiecte de energie sau de petrochimie care se aprobă prin Hotărâre de Guvern. Adică se duc în investiţii, se duc în multiplicare investiţională în România”, a afirmat Virgil Popescu, la Digi 24, miercuri seară.
Ministrul a catalogat drept „un pic populistă” propunerea USR ca veniturile statului din exploatările offshore să fie direcţionate către Pilonul II de pensii, Popescu subliniind că de acel pilon nu beneficiază toţi românii.

„Nu poţi să duci banii dintr-un impozit, pentru că până la urmă vorbim de un impozit, într-un cont privat, fie că este administrat  de o firmă privată sau publică, dar e un cont privat. Nu poţi să-i duci aşa, dintr-o dată. Noi îi ducem în buget şi cu destinaţie clară în investiţii”, a mai arătat Popescu. El a subliniat că România va avea excedent de gaze din anul 2026.

Investiţiile în gazele din Marea Neagră ar putea aduce la bugetul statului 5 miliarde de lei anual 

Impactul bugetar al investiţiilor în gazele din Marea Neagră s-ar putea situa la 5 miliarde lei anual, arată studiul „Analiza impozitării specifice producţiei de gaze naturale offshore din România în anul 2021”, realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze şi remis, joi, AGERPRES.

Legea offshore, adoptată miercuri în Parlament, va oferi României un avantaj competitiv incontestabil în contextul crizei de pe piaţa resurselor şi implicit beneficii determinate de investiţiile în exploatare: încasări bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii conexe, potrivit documentului menţionat.

Printre principalele prevederi ale noii legi se numără creşterea pragului de preţ de la care se supraimpozitează veniturile producătorilor de gaze din Marea Neagră şi introducerea dreptului de preempţiune a statului român asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate.

Astfel, Guvernul va putea impune restricţii temporare atât de preţ, cât şi de vânzare pentru producţia internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi din perimetre onshore de adâncime. Această prevedere a fost introdusă cu scopul asigurării consumului populaţiei, dar şi pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state membre UE, dacă se vor confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.

În ceea ce priveşte cadrul fiscal, se elimină impozitarea suplimentară a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supra profituri, respectiv între 45,71 lei/MWh si 85 lei/MWh, dar se menţine grila de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

Pragurile de impozitare vor creşte de la 15% la 70%, astfel: 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; 30% la preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; 35% la preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; 40% la preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; 50% la preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; 55% la preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; 60% la preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Legea elimină de asemenea restricţiile care prevedeau ca 50% din gazele extrase să fie vândute pe piaţa locală. Excepţie va face situaţia de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României.

Este eliminat şi preţul de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Astfel va fi luat în calcul preţul efectiv realizat prin tranzacţii şi nu preţul de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce ar putea reduce nivel de taxare.

Potrivit consultanţilor, o altă prevedere importantă este creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar.

Se elimină limitarea amortizării investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiilor Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform.

Până în prezent, această limitare împiedica operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o baza impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminaţi comparativ cu restul agenţilor economici, a explicat PwC.

Se reglementează şi regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3.000 m. Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.

„Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră a fost dezbătut intens în spaţiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 când companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat că în perimetrul Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au descoperit cantităţi importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producţia anuală onshore recentă – 10 miliarde mc). La vremea respectivă părea că „timpul are răbdare” cu acest proiect, însă au trecut aproape 10 ani şi deciziile de investiţii pentru exploatările la mare adâncime „deep water” continuă să fie amânate”, spun autorii studiului.

În contextul actual, în care războiul dintre Rusia şi Ucraina, dar şi obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizării gazelor naturale pe termen lung, gazele din Marea Neagră sunt avantajul competitiv şi biletul către independenţa energetică a României.

„Pentru a avea o imagine mai clară asupra taxării în acest domeniu, PwC România a realizat o analiză care compară nivelul de impozitare specifică a producţiei de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arată că, în ultimii ani, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% în 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media statelor analizate, estimată la 5,3% (media fără RO). Nivelul ridicat de impozitare efectivă este necompetitiv din perspectiva investiţiilor, cu atât mai mult în contextul tranziţiei energetice. Prin urmare, aşteptarea companiilor era ca regimul fiscal să fie modificat”, spun reprezentanţii companiei de consultanţă.

Estimările PwC arată că România ar putea ajunge la o dependenţă de 53% de importuri de gaze naturale în anul 2030 (faţă de aproximativ 20% în 2020), pe fondul declinului natural al producţiei onshore şi în condiţiile în care investiţiile în offshore nu vor fi realizate. Acest aspect ar genera un impact major asupra securităţii energetice.

România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Odată cu închiderea zăcământului Groningen (2022), România are potenţialul de a deveni primul producător de gaze naturale din UE.

Sectorul producţiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuţii la bugetul stat.

De exemplu, în perioada 2013 – 2021, doar impozitele suplimentare asupra producţiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili.