Dezastru în cazul unui cutremur puternic în Bucureşti. 23.000 de clădiri ar fi afectate, iar 1.000 s-ar prăbuşi – RAPORT

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un cutremur puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”, se arată într-un document numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Citeşte şi: Cutremure în cascadă în România. Activitate seismică intensă

Conform scenariilor specialiştilor, peste 6.500 ar putea muri şi peste 16.000 ar fi răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în raportul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine peste 4 vineri dimineaţă. În ce oraşe s-a simţit unda seismică

Cutremur de 4 grade în Buzău. Unde a fost simțit

Citeşte şi: Când ar putea fi viitorul mare cutremur. Seismologul Gheorghe Mărmureanu, avertisment pentru toți românii

În cazul producerii unui cutremur „numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P.. .P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”.

Acelaşi document atată că, dintre cele 23.000 de clădiri care ar fi avariate la cutremur, „pot suferi avarii grave – nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri, dintre care peste 10% sunt înalte”.

În cazul unui cutremur pe timp de noapte, peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.

„Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 raniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”, se mai arată în raport.

În cazul unui cutremur pe timp de zi, efectele asupra locatarilor ar fi reduse la 54% faţă de cele în cazul unui cutremur pe timp de noapte.