Cutremur cu magnitudine 4.1 în Vrancea. În ce oraşe din România s-a simţit

UPDATE. Cutremur de 4,1 grade in Romania. Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 13:56, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Seismul a avut loc la o adâncime de 130 km.  Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 73km E de Brasov, 81km NE de Ploiesti, 113km S de Bacau, 117km V de Braila, 118km V de Galati, 131km N de Bucuresti, 154km NE de Pitesti, 188km E de Sibiu, 194km SV de Iasi, 196km N de Ruse.

Un cutremur slab cu magnitudinea 3 pe Richer s-a produs luni dimineaţa, la ora locală 7:12, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, arată informaţiile publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul s-a înregistrat la adâncimea de 113 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 78 km est de Braşov, 93 km nord-est de Ploieşti, 101 km sud de Bacău, 114 km vest de Galaţi, 116 km nord-vest de Brăila şi 143 km nord de Bucureşti.

Alte articole

Un nou cutremur, de peste 6 pe scara Richter, a lovit Afganistanul, după seismul cu peste 2.200 de morţi

Cutremur la adâncime de doar 10 kilometri. În ce zone s-a simţit

În luna iulie a acestui an, în România au avut loc trei cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 şi 3 grade pe Richter. Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonica a fost resimţită şi la Bucureşti.

Cutremur de 6,1, unul dintre cele mai mari de anul acesta. A fost resimţit în şapte ţări, sunt mai mulţi morţi
Cutremurul, considerat „factor de risc major” pentru municipiul Bucureşti, se arată într-un document numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”. Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

Cutremur în Afganistan – Talibanii fac apel la ajutor internaţional. Peste 1.000 de persoane au fost ucise şi cel puţin 1.500 au fost rănite

Peste 1.000 de persoane au fost ucise şi cel puţin 1.500 au fost rănite, iar numărul persoanelor îngropate sub dărâmăturile caselor ruinate, adesea construite din noroi, este necunoscut. Provincia Paktika din sud-estul ţării a fost cea mai grav afectată, iar ONU se străduieşte să ofere adăposturi de urgenţă şi ajutor alimentar.

Cutremur vineri seară, la o adâncime de doar 10 km. În ce oraşe s-a simţit seismul

Eforturile de salvare sunt îngreunate de ploile abundente şi de lipsa resurselor.  Supravieţuitorii şi salvatorii au povestit pentru BBC despre sate complet distruse în apropierea epicentrului cutremurului, despre drumuri şi turnuri de telefonie mobilă distruse – şi despre temerile lor că numărul morţilor va creşte şi mai mult.  Cel mai mortal cutremur care a lovit ţara în ultimele două decenii reprezintă o provocare majoră pentru talibani, mişcarea islamistă care a recâştigat puterea anul trecut, după ce guvernul susţinut de Occident s-a prăbuşit. Cutremurul s-a produs la aproximativ 44 km de oraşul Khost, iar trepidaţiile au fost resimţite până în Pakistan şi India.

Afganistanul se află în mijlocul unei crize umanitare şi economice, iar Abdul Qahar Balkhi, un oficial taliban de rang înalt, a declarat că guvernul este „incapabil din punct de vedere financiar să ajute oamenii în măsura în care este necesar”.  Agenţiile de ajutorare, ţările vecine şi puterile mondiale au ajutat, a spus el, dar a adăugat: „Asistenţa trebuie să fie extinsă într-o măsură foarte mare, deoarece acesta este un cutremur devastator, care nu a mai avut loc de zeci de ani”. Şeful Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, a declarat că agenţia s-a „mobilizat complet” în legătură cu dezastrul. Echipe de sănătate, provizii medicale, alimente şi adăposturi de urgenţă erau în drum spre zona cutremurului, au declarat oficialii ONU.