Ionuţ Dumitru, perspective economice. Un euro va depăşi 5 lei la finalul anului DOCUMENT

Impactul negativ direct al izbucnirii războiului asupra României generat de reducerea schimburilor comerciale cu Rusia şi Ucraina va fi mai mic decât cel indirect generat de creşterea substanţială a preţurilor globale ale mărfurilor şi de amplificarea blocajelor din lanţurile globale de producţie.

Credite garantate de stat pentru fermieri. Petre Daea lansează programul „De trei ori subvenţia”
Ionuţ Dumitru prognozează dobândă cheie 7%, ROBOR la 3 luni peste 8%, creştere economică de 3,8%, un euro de 5,05 lei la finalul anului şi un dolar 4,95 lei  „Împrumuturile zilnice ale băncilor comerciale la BNR au ajuns în luna iulie la 16-17 miliarde de lei pe zi. BNR implementează un control ferm asupra condiţiilor de lichiditate din piaţa monetară, ceea ce face ca dobânzile pe interbancar să se tranzacţioneze la niveluri cu mult mai mari decât nivelul ratei dobânzii de politică monetară. La nivelul pieţei monetare s-a înregistrat un deficit de lichiditate foarte amplu în perioada martie-iunie”, arată Ionuţ Dumitru.

În acest context, economistul şef al băncii austriece arată că băncile centrale din Europa Centrală şi de Est (CEE) au majorat în mod agresiv dobânzile de politică monetară în ultimul an datorită creşterii alerte a inflaţiei. Totodată, sunt aşteptate creşteri suplimentare ale dobânzilor de referinţă pe fondul presiunilor inflaţioniste ridicate şi persistente.

„Până în prezent BNR a favorizat o înăsprire graduală a politicii monetare. Având în vedere însă presiunile inflaţioniste foarte ridicate, ne aşteptăm ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară în acest an până la nivelul de 7% de la 4,75% în prezent”, spune Dumitru. Următoarea  majorare din 5 august ar trebui să fie de 100 de puncte de bază, urmată de cea din octombrie 75 de puncte de bază şi ultima din acest an, cu 50 de puncte de bază. Dobânda de 7% va rămâne neschimbată şi în 2023 în opinia analistului. În contextul noilor perspective de dobândă „nivelul ROBOR-ului la 3 luni va creşte la 8 şi ceva la sută”, precizează Ionuţ Dumitru.

Alte articole

Guvernatorul BNR, anunţ despre economiile românilor, ce se întâmplă cu leul pe 23 mai 2025. Isărescu: „Dacă citești numai despre bătălia de la Stalingrad, nu ai cum să înțelegi ce se întâmplă în România”

ING Bank: Cât se mai depreciază leul și când vor putea scădea dobânzile. Riscul retrogradării la junk planează asupra României

Economistul Ilie Șerbănescu avertizează românii cu datorii: „Băncile nu joacă onest! / România este doar o colonie” | EXCLUSIV
„Vedem un euro de 5,05 lei la finalul acestui an și de 5,07 lei la finalul anului viitor. Leul se află pe o tendință naturală de depreciere cu o intensitate de 2-3% pe an. Nivelul dolarului este estimat la 4,95 lei la finalul lui 2022 şi 4,41 lei la finalul lui 2023”, precizează Ionuţ Dumitru.

Economistul şef analizeaază în comun creşterea economică din trimestru IV din 2021 şi trimestrul I din 2022, considerând că o medie a acestora este mult mai potrivită ca reper decât creşterea economică de peste 5% din primul trimestru al acestui an. În acest context, estimările Raiffeisen Bank pentru 2022 merg către o creştere economică de 3,8%, în condiţiile în care ceilalţi economişti bancari văd creşterea PIB la 45% chiar spre 5% pentru anul în curs.

„Dacă ne uităm la dinamica salariilor în termeni reali suntem în zona negativă, dar trebuie făcută distincția între sectorul public și cel privat. În sectorul privat dinamica salariilor a fost mai rapidă decât în sectorul public. Sectorul public a avut salariile înghețate după o perioadă lungă de timp în care salariile din zona publică au crescut foarte repede. Și anul ăsta sunt creșteri destul de mici salarii în sectorul public, ceea ce înseamnă că în termeni reali scăderile sunt destul de mari. Pe total economic, salariul real este în teritoriu negativ”, a precizat Ionuţ Dumitru.

În condiţiile unui deficit de cont curent de 9% din PIB la sfârşitul lunii aprilie şi al unui apetit în scădere al băncilor comerciale pentru achiziţia de titluri de stat, pe fondul supraexpunerii sistemului bancar pe acest instrument, finanţarea deficitului devine tot mai dificilă. De aceea, ajustarea fiscală este cu atât mai necesară, concluzionează Ionuţ Dumitru.