Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: „Companiile, care nu vor beneficia de plafonare, vor căuta să-şi recupereze prejudiciul scumpind produsele”

Dumitru Chisăliţă avertizează, însă, că preţurile produselor şi serviciilor vor fi afectate de faptul că plafonarea preţului energiei nu se aplică şi companiilor, astfel că românii tot vor resimţi criza energetică.

„La momentul de față, avem schema de plafonare, care pentru toți consumatorii de gaze înseamnă un plafon stabilit până în august 2023. Așadar, dacă nu o să apară modificări în legea existentă, acești consumatori ar trebui să achite prețul stabilit prin lege.

La energie electrică, majoritatea consumatorilor casnici vor fi, din nou, protejați. Un număr, probabil, de circa 20% consumatori de energie nu se găsesc în această zonă protejată.

La nivelul populației, majoritatea oamenilor – la gaze, toată lumea, la energie electrică, vorbim despre 80% – nu o să aibă prețuri mai mari în iarnă decât le au în momentul de față. Acesta este elementul pozitiv.

Alte articole

Factura la energie electrică va crește de la 1 ianuarie 2026. Explicațiile ANRE

Ce se întâmplă cu facturile la energie la început de iarnă. Declarațiile făcute de specialiști: „Presiunea este ridicată”

Celelalte companii, care nu vor avea preț plafonat, este clar că vor încerca să-și recupereze banii din aceste creșteri de prețuri la energie și gaze naturale, scumpind produsele, care ajung, într-un final, să fie consumate – direct sau indirect – tot de oameni. Asta înseamnă că, din păcate, vor trebui să achite mai mulți bani, fie că vorbim de produse alimentare sau nealimentare, ca urmare acestor creșteri care vor apărea în următoarele luni”, a spus expertul în energie pentru Gândul.

Citeşte şi: Valoarea tichetelor se majorează cu până la 30 lei. Cine poate primi 380 de lei pe card de luna viitoare

Dumitru Chisăliță susține că, pe viitor, pentru România, elementul hotărâtor îl va reprezenta nivelul de investiție pentru noi capacități de producție, rolul acestui demers fiind acela de a ne îndrepta spre normalizarea prețurilor, sperată și așteptată de toată lumea.

„Există însă șanse ca aceste prețuri mari care sunt în momentul de față să înceapă ușor-ușor să scadă și să ne ducem către o nouă normalitate. Important este să conștientizăm lucrurile care s-au schimbat și să acționăm ca atare, dar și să evităm anumite lucruri pe care le-am făcut înainte de pandemie sau înainte de această criză și pe care nu ar trebui să le repetăm.

În primul rând, trebuie să investim pentru noi capacități de producție, acesta este elementul hotărâtor. Dacă nu vom avea capacități de producție – gaze, energie electrică – în viitor, nu vom putea să discutăm despre o scădere a prețurilor. Ca să scădem prețul la energie  înseamnă să investim și să avem multe capacități de producție, care să se bazeze pe forme ieftine de energie.

Asta înseamnă că, probabil, pe viitor, diversele dezvoltări de centrale termice care se iau în considerare – cărbunele sau chiar gazele naturale – nu reprezintă cea mai bună soluție și trebuie foarte mult să ne orientăm către cele mai bune centrale termice care au în momentul de față forme de energie ieftine și care vor rămâne ieftine și în viitor.

O astfel de formă o regăsim pe zona energiei nucleare – acele mici reactoare care ar putea să joace un rol foarte important în producerea de energie -, uraniu fiind una dintre formele de energie primară care, practic, s-a scumpit cel mai puțin în ultimii doi ani de zile. Aceste tipuri de centrale de producere a energiei  ar trebui să fie dezvoltate cu prioritate în România, tocmai pentru a ne putea îndrepta spre o normalizare a prețurilor pe care ne-o dorim cu toții”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Citeşte şi: Un nou tip de ajutor social pentru românii fără loc de muncă. Cine sunt beneficiarii venitului minim de incluziune şi care sunt condiţiile