Niţă: Avem oferte pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, aşteptăm şi altele

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat joi la „ZF Power Summit ’13” că negocierile pentru proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie făcute cu multă atenţie.

Miercuri, în prima zi a evenimentului, reprezentanţii Enel au declarat că Guvernul trebuie să ia în acest an o decizie privind continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, grupul italian urmând să hotărască ulterior dacă rămâne implicat în proiect sau nu.

„Nu părăsim proiectul (de la Cernavodă – n.r.). Proiectul este cu semnul întrebării. (…) Le-am spus oamenilor noştri că, în condiţiile în care cel mai mare acţionar vrea să vândă jumătate din proiect, jumătate de participaţie, şi nu a găsit deocamdată cumpărător, nu este clar dacă proiectul va continua. Dacă nu continuă, vom pleca”, a declarat Luca D’Agnese, CEO Enel România, potrivit Mediafax.

El a adăugat că Guvernul va trebui să decidă în acest an dacă păstrează proiectul sau nu, grupul italian de utilităţi urmând să decidă ulterior dacă rămâne implicat. Reprezentantul Enel afirmă că în prezent există un risc semnificativ ca proiectul să nu găsească investitori.

Alte articole

Un fost preot dat afară cu scandal din biserică a ajuns șef la Gospodăria Comunală Cernavodă. A încasat în octombrie 2025 un salariu de aproape 12.000 de euro pe lună

Câți bani a câștigat directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă în 2025. Salariul său, de patru ori mai mare decât cel al lui Nicușor Dan

„Noi am fost hotărâţi să rămânem, în acest timp Guvernul nu a găsit înlocuitori pentru investitorii care au plecat. Costul proiectului a crescut şi noi acest aspect în considerare. (…) Nu luăm nicio decizie până nu ne convingem că proiectul există”, a spus D’Agnese.

Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).

Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian de utilităţi Enel, care deţine 9,15% din titluri, şi ArcelorMittal România, care are o participaţie de 6,2%.

După retragerea din proiect a celor patru companii proiectul a stagnat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.