Pregătiri de război: China creşte bugetul armatei, spre îngrijorarea vecinilor

Bugetul pentru apărare chinez, al doilea cel mai mare din lume, după cel al Statelor Unite, a crescut în 2013 cu 10,7%, ajungând la 720,2 miliarde de yuani (88 de miliarde de euro), scrie AFP, citat de Mediafax.

Pentagonul şi experţii occidentali au explicat că, în realitate, bugetul militar alocat de către China depăşeşte cu mult suma declarată.

Intervievat de AFP, Rick Fisher, reprezentant al International Assessment and Strategy Center, estimează că China a alocat peste 300 de miliarde de dolari (230 de miliarde de euro) Armatei Populare de Eliberare (APE), cea mai mare din lume, cu un efectiv de 2,3 milioane de militari.

Acestă amploare se explică şi prin programul spaţial chinez, controlat de către armată şi întreţinerea arsenalului său nuclear.

Alte articole

Nicuşor Dan, solicitare bizară pentru mediul privat: „Susţineţi economia românească în ciuda politicilor statului”

Tarifele lui Trump obligă o companie japoneză să mute parte din producția din China spre România

„O asemenea creştere, de două cifre, nu este surprinzătoare”, a comentat Arthur Ding, expert din Taiwan pe probleme legate de armata chineză. „Creşterea economică a Chinei îi perimite să susţină o creştere de două cifre în bugetul său de apărare”.

Beijingul a mai anunţat marţi un obiectiv de creştere a PIB de 7,5% pentru 2013.

Ding a declarat, cu toate acestea, că ” ampla modernizare şi dezvoltarea echipamentelor de apărare ca navele de luptă, avioanele de vânătoare şi transport, portavioanele, sistemele antisatelit, precum şi dispozitivele terestre antirachetă, presupun investiţii masive care vor mobiliza sume extravagante”.

Bugetul militar al Chinei a fost dezvăluit în ziua deschiderii sesiunii plenare a Adunării Naţionale Populare (ANP, Parlament) şi nu cu o zi înainte, aşa cum era obiceiul în ultimii ani.

„Am intensificat pregătirile de luptă”, a amintit premierul în exerciţiu Wen Jiabao, în faţa celor 3.000 de delegaţi reuniţi în Marele Palat al Poporului din piaţa Tiananmen.

„Ne vom consolida cu fermitate suveranitatea, securitatea şi integritatea teritorială”, a declarat el.

Relaţiile între China şi Japonia sunt în prezent tensionate, din cauza unui conflict de suveranitate asupra unui mic arhipelag din Marea Chinei de Est, insulele Diaoyu (Senkaku pentru japonezi). China trimite regulat nave şi uneori avioane de luptă în zonă, în pofida patrulelor forţelor armate şi pazei de coastă japoneze.

Wen, care şi-a pronunţat ultimul mare discurs în calitate de şef al Guvernului, a stabilit pentru noua echipă de conducere misiunea de ” a accelera modernizarea apărării naţionale şi a forţelor armate, construirea unei apărări naţionale solide şi unei armate puternice”.

China, care desfăşoară mai multe programe militare emblematice şi care se dotează cu produse de armament din ce în ce mai sofisticate, a anunţat în urmă cu un an o creştere a bugetului pentru apărare de 11,2% în 2012.

Marina chineză a achiziţionat recent un nou tip de fregată invizibilă pe radar. În ianuarie, un avion de transport militar chinez cu patru motoare, denumit Y-20 a efectuat primul zbor.

În septembrie 2012, China a pus în serviciu primul său portavion, pe care au fost realizate primele aterizări ale avioanelor de vânătoare Shenyang J-15, versiunea chineză a modelului rus Suhoi Su-33. Rapiditatea progresului militar chinez i-a suprins pe specialiştii în apărare.

Armata chineză a mai dezvoltat o rachetă balistică intercontinentală, care poate lovi nave de război aflate la mii de kilometri distanţă.

Beijingul susţine că tehnologia sa militară este cu zeci de ani în urma celei a Statelor Unite şi că modernizarea armatei are ca unic scop „apărarea” ţării.

Această poziţie este din ce în ce mai controversată, Beijingul dotându-se şi cu armament de asalt.