Nuţu Cămătaru şi două persoane rămân în arest

Instanţa a menţinut mandatele de arestare preventivă pentru 29 de zile emise în 23 februarie de Tribunalul Bucureşti pentru Ion Balint, Gigi Daniel Chiras şi Adrian Răducu Bică şi a admis doar recursurile lui Bogdan Dumitrache şi Licuţă Udilă.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, astfel că Bogdan Dumitrache şi Licuţă Udilă urmează să fie eliberaţi din arest, scrie Mediafax.

În declaraţia pe care a dat-o în faţa celor trei judecători ai Curţii de Apel Bucureşti, Nuţu Cămătaru a arătat că este victima sistemului judiciar românesc, mai precis a anchetatorilor DIICOT, care din anul 2004 l-ar „hărţui” în mod sistematic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nuţu Cămătaru a spus că vrea să fie protejat de procurorii care îl anchetează încă din 2004 şi că întreaga situaţie privind acest dosar reprezintă un spectacol mediatic, amintind despre povestea potrivit căreia el ar fi dat oameni la lei.

Alte articole

Călin Georgescu și Ionel Rusen vor să scape de arestul preventiv. Când se judecă cererile lor

Noi informaţii din dosarul lui Călin Georgescu. Bărbatul care i-a căutat dispozitive de supraveghere în locuinţă ar fi verificat şi firma de la care închiria maşini

Totodată, Nuţu Cămătaru a mai spus că el nu conduce niciun grup de crimă organizată, ci este victima Ministerului Public.

„Nu am legătură cu niciun grup infracţional, iar eu cu fratele meu nu ne-am văzut de când a fost eliberat, n-am vorbit cu el la telefon nici cât am fost închis, de frică să nu se spună că suntem un grup infracţional. Când eram în libertate am vorbit de două ori. Se vorbeşte de un clan, eu am doar un băiat de 14 ani, iar în rest toată familie este arestată. Soţia este arestată că a cumpărat influenţa de la un judecător”, a mai declarat Nuţu Cămătaru în faţa judecătorilor.

În legătură cu presupunerea că ar fi fugit pentru a se sustrage urmăririi penale, Nuţu Cămătaru a arătat că a plecat de acasă pe motiv că erau oprite gazele şi că a fost împreună cu o iubită de-a sa într-o altă locaţie, pentru că nu putea merge acasă, unde era copilul lui de 14 ani.

„M-am dus la un prieten pentru că e aproape de Lia Manoliu, de unde stă iubita mea. Apartamentul era pe şoseaua Fundeni, dacă m-ar fi anunţat cineva că urmează să fiu arestat nu mai veneam nicăieri. Am fost să cumpăr doi cai, nu am vrut să mă sustrag”, a arătat Nuţu Cămătaru.

Acesta le-a cerut judecătorilor ca, în cazul în care nu decid eliberarea lui, să-i dea o „sentinţă la injecţie letală” sau „o sentinţă care să-l ţină departe de familie”.

În această cauză se fac cercetări faţă de 67 de persoane, acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, tentativă de omor calificat şi deosebit de grav, lipsire de libertate, şantaj, nerespectarea regimului armelor si muniţiilor, operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice.

În 23 februarie au fost arestaţi 29 de lideri şi membri ai grupărilor Cămătarilor şi Sportivilor, printre care Nuţu şi Sile Cămătaru şi Radu Cristian Roşca.

Completul de judecată de la Tribunalul Bucureşti care a dispus arestarea preventivă a lui Nuţu Cămătaru şi a celorlalte patru persoane a arătat în motivarea deciziei din 23 februarie că Nuţu Cămătaru a fugit cu câteva ore înainte ca anchetatorii să descindă la casa acestuia, fiind găsit într-o locuinţă, unde s-a ascuns pentru a nu fi reţinut.

Instanţa a apreciat că dacă ar fi lăsaţi în libertate, există riscul ca aceştia să reia activitatea infracţională, precizând totodată că au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi penal pentru infracţiuni similare, „dând astfel dovadă de o perseverenţă infracţională”.

Procurorii DIICOT au făcut în 22 februarie 115 percheziţii la locuinţele unor membri ai grupărilor Cămătarilor şi Sportivilor, de unde au ridicat sume importante de bani, bijuterii, maşini de lux şi droguri.

Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în municipiul Bucureşti”, situaţii ce au avut drept consecinţă punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a membrilor grupării, dar şi a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârşit infracţiuni de violenţă, „generatoare de beneficii financiare substanţiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani daţi cu camătă.