ALMA, uriaşul proiect astronomic din Chile, pregătit pentru a dezvălui secretele cosmosului

Amplasat în deşertul Atacama, cel mai arid loc din lume, pe platoul Chajnantor, la o altitudine de peste 5.000 de metri, ALMA, o reţea de radiotelescoape, va permite observarea radiaţiei luminoase invizibile pentru ochiul uman, cu lungimi de undă milimetrice şi submilimetrice, scrie Mediafax.

ALMA (Atacama Large Millimeter/sub-millimeter Array), o formidabilă maşină de observat stelele, va putea astfel să străpungă norii denşi de praf cosmic şi să ajungă la zonele cele mai îndepărtate, mai vechi şi mai reci din Univers.

„ALMA reprezintă o veritabilă revoluţie. Vom putea să facem observaţii cu o rezoluţie şi o sensibilitate mult mai mari decât cele actuale, iar acest fapt va transforma complet viziunea noastră despre o parte a Universului„, a declarat Massimo Tarengui, reprezentant al Observatorului european austral (ESO), participant la acest proiect.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vom putea să descoperim atât de multe lucruri care astăzi ne sunt necunoscute, încât va fi o revoluţie totală”, a adăugat el.

Alte articole

Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri din rotație pentru o secundă? Pare de neconceput, dar totuși nimic din ce știm despre planetă nu ar mai fi la fel!

Solstițiul de iarnă 2024. Când va fi cea mai scurtă zi a anului, ce fel de spirite ajung atunci printre oameni

ALMA va utiliza 66 de antene, cântărind fiecare peste 100 de tone, care pot să reziste la o temperatură ce variază între -20 °C şi +20 °C. Prima antenă a fost transportată la faţa locului în noiembrie 2009.

Aceste antene, care pot să opereze la unison, vor acţiona ca un singur telescop uriaş, cu un diametru de 16 kilometri.

Acesta este primul telescop astronomic cu adevărat mondial, cu un buget de ordinul unui miliard de euro, la care au contribuit Europa – prin intermediul ESO -, Statele Unite şi Japonia.

Spre deosebire de telescoapele optice cu infraroşu, ALMA poate să capteze lumina slabă şi gazele prezente în timpul formării primelor stele, a galaxiilor şi a planetelor situate în zonele cele mai întunecate, mai îndepărtate şi mai reci (între -200 grade Celsius şi -260 grade Celsius) ale Universului.

„Cu ajutorul ALMA, vom putea să observăm formarea şi evoluţia galactică şi planetară şi aceasta este cea mai mare speranţă pe care o avem de la acest proiect. Ştim cum s-a născut Big Bang-ul, dar nu ştim cum se nasc galaxiile”, a declarat Diego Mardones, astronom la Universitatea din Chile.

„Avem anumite cunoştinţe despre Sistemul Solar, (…) dar nu avem o înţelegere clară a felului în care el s-a format”, a adăugat, la rândul său, Massimo Tarenghi.

ALMA va permite descifrarea altor mistere, precum acela care învăluie originea materiei organice şi a vieţii.

„Cu ajutorul ALMA, vom putea să avansăm şi în alte domenii, cum este cel al astrochimiei. Acest univers rece permite generarea de molecule (diverse formaţiuni de atomi) sau de acizi aminaţi. Sperăm că vom putea să studiem aceşti acizi aminaţi, care sunt sursa materiei organice şi a vieţii„, a explicat Diego Mardones.

Proiectul ALMA a debutat în 2003, atunci când Statele Unite şi ESO au semnat un prim acord pentru înfiinţarea unui proiect uriaş. Celor două părţi li s-a adăugat un an mai târziu şi Japonia.

În 2009, prima antenă a fost instalată pe platoul Chajnantor, în apropiere de satul San Pedro din deşertul Atacama – la 1.700 kilometri de Santiago de Chile.

Acest loc a fost ales datorită altitudinii sale, secetei extreme şi extraordinarei sale amplitudini. Datorită proximităţii sale de linia Ecuatorului, zona beneficiază şi de un unghi privilegiat pentru a observa o mare parte a Universului.

Imaginile captate de ALMA vor fi analizate de un supercomputer, Corelatorul, unul dintre cele mai puternice computere din lume, conceput special pentru acest proiect.

„Noi facem parte din acest Univers şi ne-ar plăcea să ştim mai multe despre noi înşine: să ştim de unde venim, cum a fost începutul, de ce suntem aici, cum s-a format Terra şi viaţa şi spre ce ne îndreptăm”, a declarat în încheiere Massimo Tarenghi.