NASA a anunţat o descoperire importantă: Marte a avut viaţă

Oamenii de ştiinţă au identificat sulf, azot, hidrogen, oxigen, carbon – o parte din ingredientele cheie pentru existenţa vieţii – în pudră de rocă sedimentară analizată de Curiosity pe Planeta Roşie.

„O întrebare fundamentală a acestei misiuni este dacă Marte a putut susţine un mediu locuibil. Din ceea ce ştim acum, răspunsul este da”, a declarat, marţi, Michael Meyer, cercetător al programului de explorare a planetei Marte la NASA.

Indiciile unui astfel de mediu vin din datele furnizate de instrumentele Sample Analysis at Mars (SAM) şi Chemistry and Mineralogy (CheMin). Datele arată că zona Yellowknife Bay pe care o explorează roverul era capătul unui sistem antic de râuri sau unui lac care ar fi furnizat condiţii favorabile pentru microbi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Roca este alcătuită dintr-un argilit foarte fin ce conţine minerale de argilă, minerale de sulf şi alte substanţe chimice. Acest mediu antic şi umed nu era prea oxidant, prea acid sau extrem de sărat, faţă de alte zone de pe Marte.

Zona unde Curiosity a forat pentru prima sa mostră de rocă se află într-o reţea veche de canale ale unor râuri ce coborau de la marginea craterului Gale. Terenul conţine şi el argilit fin şi prezintă dovezi ale condiţiilor umede.

„Mineralele de argilă alcătuiesc circa 20% din compoziţia mostrei de rocă analizate”, a declarat David Blake, principalul investigator al instrumentului CheMon de la NASA’s Ames Research Center.

Aceste minerale de argilă sunt produsele reacţiei apei proaspete cu minerale vulcanice, precum olivinul, prezent şi el în sediment. Reacţia ar fi putut avea loc în interiorul depozitului sedimentar, în timpul transportului sedimentelor sau în regiunea-sursă a sedimentelor. Prezenţa sulfatului de calciu alături de argilă sugerează că solul este neutru sau uşor alcalin.

Cercetătorii au fost surprinşi să găsească un amestec de substanţe chimice oxidate, oxidate uşor sau non-oxidate, furnizând energia necesară pentru ca microbii precum cei de pe Terra să poată supravieţui. Această oxidare parţială a fost indicată şi atunci când urmele lăsate în rocă, prin forare, erau gri şi nu roşii.

O altă mostră de rocă, din acelaşi loc, va fi analizată pentru confirmarea rezultatelor.

„Am caracterizat un Marte foarte vechi, dar în mod ciudat „gri”, unde condiţiile au fost favorabile vieţii”, a declarat John Grotzinger, cercetător la proiectul Mars Science Laboratory de la California Institute of Technology din Pasadena.

„Curiosity se află într-o misiune de descoperire şi explorare şi noi simţim că mai sunt o sumedenie de lucruri de descoperit în lunile şi anii ce urmează”, a mai spus Grotzinger.

Roverul Curiosity va mai lucra în zona Yellowknife Bay câteva săptămâni înainte de a începe un drum lung către Muntele Sharp, aflat în centrul craterului Gale. Acolo, roverul va investiga straturile sedimentare, în căutare altor informaţii despre viaţa de pe Marte.