Cum obțin austriecii profit prin zahărul produs în România. Austria e pe locul 2 în topul investitorilor străini din țara noastră

Justificarea Austriei a fost catalogată de mulți analiști politici ca fiind absurdă. Ce se poate înțelege din declarațiile oficialilor austrieci? Pur și simplu că imigranții nu doresc să rămână într-o țară ca România și atunci tocmai Austria ar fi expusă unui aflux mare de imigranți. Totuși, statisticile contrazic declarațiile oficialilor austrieci, iar semnele de întrebare nu și-au găsit, încă, răspunsurile.

O altă întrebare pe care ne-o putem pune acum, după eșecul Schengen, ar fi dacă România e o țară atât de neatractivă pentru imigranți, de ce rămâne în continuare o țară atât de atractivă pentru investitorii austrieci.

Austria, locul 2 în topul investitorilor străini în România

Austria ocupă locul 2 în topul investitorilor străini în România. Are afaceri în cele mai importante domenii: bancar, energetic sau alimentar. Una dintre marile companii austriece care face afaceri în România e Agrana Zucker A.G. Potrivit Gândul, compania a pus în practică o ”schemă” prin care zahărul din România face profit în Austria, ajunge la firma-mamă – de acolo fiind vândut în alte țări, inclusiv în România -, iar românii consumă… zahăr Coronița sau Mărgăritar ”origine din UE și din afara UE.

Compania Agrana Zucker A.G. a făcut, în 1998, investiții uriașe în industria zahărului și amidonului din România:

Alte articole

Atac armat la un liceu din Austria. Elev român împușcat de patru ori. Primele declarații ale mamei

Cum arată casa din Austria a lui Călin Georgescu cu garaj subteran. Are o valoare de peste jumătate de milion de euro

• S.C. Danubiana Roman S.A.
• S.C. Zahărul S.A Buzău
• S.C. Beta Țăndărei S.A.

În momentul de față, compania austriacă are o fabrică de zahăr în Roman și o alta în Buzău, dar și o fabrică de amidon în Ţăndărei (AGFD Țăndărei a fost preluată de grupul Agrana în 2001).

Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, fabricile de zahăr au optat – în anul 2005 – pentru ”o administrare și un management mai eficient”, și așa a fost înființată compania Agrana România. În anul 2018, Agrana Romania S.A. devine Agrana Romania S.R.L, firmă care a preluat managementul fabricilor de zahăr deținute de Agrana Zucker A.G.

Agrana România – capital social de 80.919.033,80 RON divizat în 809.190.338 acţiuni -, a lucrat cu un număr mediu de 342 de salariaţi în anul 2020, faţă de 396 de oameni în 2019.

Cifra de afaceri a Agrana România a fost, în 2021, de 675.517.983 RON și, așa cum afirmă reprezentanții companiei, peste 100.000 de tone sunt produse anual în țara noastră.

Agrana România se ocupă în mod deosebit cu producerea de zahăr atât din zahăr brut importat, cât și din sfeclă de zahăr. Conform surselor Gândul, cu toate că Agrana produce în România zahăr din sfecla de zahăr, pe piața din România pune în vânzare produsele – Zahar Coronița și Zahăr Mărgăritar, fiind vorba despre ”un zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”.

Aceeași sursă a dezvăluit și „mecanismul” prin care zahărul produs în România pleacă spre alte zări, iar românii cumpără, la raft, doar zahăr originar ”din UE și din afara UE”, așa cum este specificat, de altfel, pe punga de zahăr ”Coronița”.

”Este lesne de înțeles cum funcționează mecanismul: producția de zahăr din România ajunge la firmă-mamă în Austria și, de acolo, pe piețe mult mai atractive. Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE. În astfel de condiții, ne lăsam păcăliți că avem la raft produs din sfeclă de zahăr românească”, spun sursele Gândul.

Agrana România are și o serie de procese cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-una dintre spețe Curtea de Apel fixând un nou termen pentru data de 16 ianuarie 2023, dosarul având ca obiect o contestaţie act administrativ fiscal din noiembrie 2021, în cauză fiind mai multe amânări până acum.

”Profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici”. Aceleași surse au spus că există un alt mare semn de întrebare în ceea ce privește profitul raportat de Agrana România, un an fiind ”pe plus”, unul ”pe minus”, după cum se poate observa și mai jos:

Explicația ar fi că Agrana s-ar feri de plata taxelor și impozitelor pentru statul român, profitul fiind încasat prin intermediul unui trader „care este tot compania lor”, tot în Austria.

”Dacă ne uităm pe cifrele Agrana, o să observăm că într-un an fac profit, iar într-un an au foarte mare pierdere. Practic, în anul în care înregistrează o foarte mare pierdere, de obicei, producția este vândută toată în Austria.  Pe nicio pungă de la noi, din România, nu scrie «Produs în România», la Roman. Scrie «Viena». Ei își vând pe hârtie producția, afară. Marfa nu pleacă din România. O parte o bagă în supermarketuri, o parte o fac bio și o trimit în Austria.

Nouă, de fapt, pe piața noastră, un trader din Viena, care e tot compania lor, vine și ne vinde marfă. Practic, profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici. Aici fac, în teorie, pierdere.

Fac profit un an da, unul nu, dar dacă ne uităm pe ultimii 10 ani, e clar că pierderea a fost mai mare decât profitul. Marfa este produsă aici, dar compania nu declară profit la statul român. Dacă declară anul acesta, la anul îl ia înapoi. Și asta doar pentru a nu plăti 16% pe profit. Pe orice pungă de la raft scrie «Fabricat în UE și non-UE». Ar trebui să scrie «Fabricat în România». Este singurul produs din țară care are acest mesaj pe el, iar OPC-ul nu ia măsuri din cauza ambasadei Austriei”, susțin sursele Gândul.