AFP: Washingtonul îşi restructurează scutul antirachetă, un semnal adresat Moscovei

„Faza finală (a scutului NATO antirachetă) este restructurată din cauza tăierilor bugetare din Congres şi a evoluţiei tehnologiei. Scopul este căutarea unei alternative la planul iniţial„, a declarat pentru AFP acest oficial din cadrul Administraţiei Obama.

Anunţând vineri la Pentagon o consolidare a apărării americane antirachetă faţă de o viitoare ameninţare nord-coreeană de natură balistică, secretarul Apărării Chuck Hagel a evocat o „restructurare” a programului NATO antirachetă menită să facă faţă unei ameninţări iraniene.

Concret, sunt prevăzute în continuare, atât instalarea în Turcia a unui radar de tip TPY-2, conceput pentru detectarea unor tiruri de rachete balistice şi a traiectoriilor acestora, cât şi instalarea, până în 2018, a unui număr de 24 de rachete de interceptare de tip SM3-IIA în România şi tot pe atâtea în Polonia, scrie Mediafax.

Începând din 2022, o nouă variantă, SM3-IIB, urma, de asemenea, să fie implementată la aceste instalaţii. „Nu intenţionăm să o mai facem, dar vom continua să avem acelaşi număr de interceptori”, a dat asigurări numărul trei în ierarhia Pentagonului, James Miller.

Alte articole

Programul Rabla 2026. Ce buget au românii să-şi schimbe maşina veche cu una cu consum mai mic

Racheta de tip SM3 are la bord un „vehicul” care, în versiunea IIA, are o viteză de 4,5 kilometri pe secundă. Însă în versiunea IIB, în curs de creare, viteza ar urma să treacă la 5,5 kilometri pe secundă, făcând-o mai eficientă împotriva rachetelor de tip intercontinental, potrivit Arms Control Association.

Acest ultim punct îngrijorează autorităţile ruse, care se tem că scutul european antirachetă ar putea să fie îndreptat împotriva Rusiei, ameninţându-i capacitatea de disuasiune nucleară.

„Nu s-a pus niciodată problema Rusiei, ci cea de a furniza o apărare antirachetă aliaţilor noştri din Europa împotriva unor ameninţări dinspre Iran”, a reiterat oficialul din cadrul Administraţiei, sub protecţia anonimatului.

Însă „oficiali ruşi au spus că vor participa la un nou ciclu de negocieri privind controlul armelor doar dacă Statele Unite răspund îngrijorărilor lor”, afirmă, într-un articol, Tom Collina, un expert din cadrul Arms Control Association.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a exprimat, totuşi, recent, intenţia de a negocia cu Moscova o reducere suplimentară a arsenalului nuclear al celor două ţări, după adoptarea Tratatului de dezarmare START la sfârşitul lui 2010.

Însă, după semnarea acestui Tratat, negocierile privind dezarmarea nucleară a celor două foste ţări rivale în timpul Războiului Rece s-au blocat.