Creşterea dobânzii la creditele în lei a determinat companiile ca în 2022 să apeleze mai mult la cele în euro

Ultima lună a anului trecut pare să fi fost și cea mai dinamică din 2022 în ceea ce privește evoluția creditelor și a depozitelor bancare, atât în lei cât și în valută, arată ultimele date publicate de Banca Națională a României (BNR).

Seria de majorări ale dobânzii de politică monetară începută de BNR la finalul anului 2021 și-a arătat pe deplin efectele abia spre finalul anului 2022, reiese din cele mai recente date publicate de Banca Centrală. În decembrie 2022, creditul acordat populației marca o creștere de doar 7,3% pe componenta în lei, pe fondul unei diminuării a soldului față de luna noiembrie a aceluiași an, până la sub 147 de miliarde de lei. Scăderea de la lună la lună începuse deja în octombrie. În ceea ce privește componenta în valută a creditului acordat gospodăriilor, aceasta a marcat o scădere anuală record, de peste 10%, până la sub 25 de miliarde echivalent lei.

În același timp, luna decembrie a venit cu cea mai importantă creștere lunară pentru depozitele în lei ale populației, care au urcat cu 6,2%, până la apeoximatov 179 de miliarde de lei. Astfel, raportul credite în sold/ depozite în sold pentru componenta în lei a ajuns, în cazul gospodăriilor la circa 82%, în scădere de la peste 83%, cât era la finalul anului 2021. În ceea ce privește depozitele în euro ale populației, anul 2022 s-a încheiat cu un sold de peste 124 de miliarde echivalent lei, în creștere cu 4,6% față de perioada similară a lui 2021.

Se inversează, astfel, trendul sesizat de Economica.net la nivelul lunii octombrie, când economiile populației, mai ales cele în euro, marcau deja mai multe luni de scădere. Motivul principal al acestei evoluții este, cel mai probabil, creșterea dobânzilor. Față de finalul lui 2021, când dobânda de politică monetară a BNR era de 1,75%, anul trecut s-a încheit cu o dobândă cheie de aproape patru ori mai mare, adică 6,75% pe an. Practic, cele opt majorări consecutive de anul trecut au fost vizibile în soldul depozitelor mai ales în decembrie.

Citeşte şi: Se schimbă banii, două bancnote importante vor fi scoase definitiv din circulaţie

Tendința de creștere ar trebui să continue, mai ales că BNR a dus dobânda cheie până la 7%, la prima ședință din 2023, iar inflația este așteptată să scadă, în timp ce băncile oferă dobânzi de și până la 8-10% pe an pentru depozite. În aceste condiții, este posibil ca din vară dobânda băncilor să devină chiar real pozitivă după o lungă perioadă. Menționăm că până în aprilie-mai anul trecut dobânzile la depozite au fost decalate aproape total de inflație, băncile oferind în jur de 2-3% în medie, în timp ce inflația sărise deja de 13%.

Firmele s-au dus masiv spre creditele în euro, încercând probabil să profite de decalajul între deciziile BNR și cele ale BCE

Pe de altă parte, cifrele publicate de BNR pentru anul 2022 relevă o apetență a firmelor pentru creditul în valută. Această componentă a creditării a crescut cu peste 43%, ca sold, față de finalul lui 2021, aceasta fiind o dinamică nemaiîntâlnită de cel puțin 15 ani. Explicația ține cel mai probabil tot de creșterile de dobândă, firmele încercând să profite de decalajul între deciziile BNR și cele ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Dacă BNR a început să crească dobânzile încă din ianuarie 2022, BCE a luat prima dată o astfel de decizie abia la final de iulie. Mai mult, diferența între dobânzi era oricum importantă, deoreace dobânzile de referință pentru euro plecau de la niveluri sub 0%, într-un moment în care cele pentru lei erau deja aproape de 5%. Având în vedere și că leul a avut o evoluție relativ stabilă față de euro, riscul valutar nefiind deci unul foarte important, firmele au mers spre creditele în monedă europeană în ciuda restricțiilor impuse pe acest segment. De obicei gradul de îndatorare este mai mic pentru creditele în valută în timp ce garanțiile și avansul cerut sunt mai mari.

Citeşte şi: Ministrul Finanţelor, veşti bune pentru toţi românii: „Nu va mai avea loc, în 2023 şi în 2024, o ajustare masivă a taxelor şi impozitelor”