PROTEST INEDIT la Cluj. Ce au făcut oamenii care locuiesc pe o stradă plină de gropi

Peste 40 de locuitori de pe strada Sopor, situată la periferia Clujului, s-au adunat, duminică, şi au început să astupe gropile de pe stradă cu pietriş pe care l-au descărcat din căruţe şi dintr-o camionetă, într-o acţiune de „muncă voluntară şi protest civic”.

Mihai Şerban, organizatorul acţiunii, spune că strada Sopor se află la o distanţă de patru kilometri de capătul unei linii de transport în comun din Cluj-Napoca, iar locuitorii plătesc taxe şi impozite la Primărie, dar nu sunt trataţi la fel ca alţi contribuabili.

„Răbdarea noastră a ajuns la ultima limită. Am hotărât să facem ceva: pentru noi şi apoi pentru a transmite un semnal Primăriei că trebuie să se ocupe şi de această comunitate de pe strada Sopor. Am decis să ne reparăm singuri strada, dacă autorităţile nu o fac, într-o acţiune de muncă voluntară şi protest civic. Am protestat prin muncă pentru că Primăria nu ne repară strada. Locuim la o distanţă de patru kilometri de capătul liniei de transport în comun de troleibuz din cartierul Gheorgheni, aparţinem de municipiul Cluj-Napoca şi plătim impozite şi taxe la fel ca alţi locuitori, dar nu suntem trataţi ca alţi contribuabili. Este inadmisibil ca această stradă de pământ să devină impracticabilă, să fie plină de gropi. Pentru şoferi este un adevărat calvar să circule”, a afirmat Şerban.

El a mai spus că strada Sopor este reparată de Primărie o dată pe an, când se astupă gropile cu balastru, dar reparaţia ţine două luni.

„Zece luni pe an suntem obligaţi să trecem peste aceste gropi şi să ne facem praf maşinile. Sunt copii care merg la şcoală în municipiul Cluj-Napoca şi este un microbuz pentru transportul acestora, dar de multe ori maşina este stricată din cauza stării drumului şi a gropilor. Noi aşteptăm, în urma protestului, ca Primăria Cluj-Napoca să fie, cu adevărat, interesată de strada noastră şi să găsească o soluţie pentru a întreţine strada într-o formulă acceptabilă. Nu dorim asfalt, nu dorim patru benzi, dar dorim un drum decent”, a adăugat Şerban.

Ana Iaşcău are 72 de ani şi locuieşte pe strada Sopor din 1994. Ea a venit, duminică, alături de vecini şi, cu o lopată în mână, a împrăştiat pietrişul dintr-o căruţă.

„Am făcut cereri peste cereri la Primăria Cluj-Napoca să se repare strada asta, dar ni s-a spus că nu sunt bani. Dacă Primăria nu este în stare, am hotărât să ne facem singuri drumuri şi am luat pietriş din zonă cu care astupăm gropile, să putem circula cu maşina”, a spus Iaşcău.

Un alt locuitor de pe strada Sopor, Gheorghe Căpuşan, s-a plâns că a cheltuit peste 10.000 de lei anul trecut pentru a-şi repara maşinile stricate din cauza drumului.

„Nu dorim să arate strada noastră ca una din centru oraşului, dar bunul simţ să îl aibă Primăria”, a menţionat el.

Şi Kiss Francisc spune că nu este normal ca străzi din satele şi comunele de lângă Cluj-Napoca să fie asfaltate, iar o stradă din municipiu să fie una de pământ, iar gropile să fie astupate cu pietriş.

„Suntem în epoca de piatră, la patru kilometri de capătul liniei de troleibuz. Nu este normal aşa ceva”, a spus Kiss.

Pe strada Sopor locuiesc aproximativ 50 de familii.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că strada Sopor va fi inclusă în programul de reabilitare şi asfaltare a municipalităţii după ce, în zonă, vor fi introduse utilităţile.

„Strada nu poate fi asfaltată până ce companiile din domeniu nu îşi finalizează propriile lucrări de introducere a utilităţilor. În prezent se lucrează la introducerea reţelei de apă. Întâi se introduc utilităţile, apoi se asfaltează strada. Primăria derulează lucrări de întreţinere a străzii Sopor cu material de umplere a gropilor, cilindrare şi tasare”, a spus Buzatu.