Obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel. Ziua în care cerurile se deschid. Ce nu ai voie să faci cu niciun chip în această zi ca să nu atragi ghinionul

Obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel. În mai toate zonele țării, în această zi, credincioșii duc la biserică mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă, bucatele sunt împărțite celor sărmani în memoria celor plecați la cele veșnice.

Obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel. Ziua în care cerurile se deschid, iar Sf Petru poate fi zărit la dreapta Tatălui Ceresc

Potrivit tradiției, în această zi, pe la miezul nopții, cerul se deschide și Sfântul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.

Sărbătoarea indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut și ca patronul agriculturii sau răspunzătorul de recolte. Acum este un bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Se crede că atunci când Sânpetru plesnește din biciul său ies scântei ce cad și se transformă pe pământ în licurici.

Alte articole

Soția fostului ministru Victor Paul Dobre a confundat „parcarea”: Femeia a intrat cu mașina direct într-un bancomat și a rănit o persoană. FOTO

Ilie Bolojan se gândește la alegerile prezidențiale din 2028. Ce spune despre refacerea coaliției

Superstiții de Sfinții Petru și Pavel. Ce nu ai voie să faci cu niciun chip în această zi ca să nu atragi ghinionul

Pe lângă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel ne dezvăluie și câteva superstiții legate fie de vreme, fie de belșugul recoltelor sau pentru menținerea sănătății, potrivit traditii-superstitii.ro

• În această zi, este bine ca oamenii pistruiaţi să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc;
• Dacă fulgeră de Sfinții Petru și Pavel, nucile şi alunele vor fi viermănoase;
• Astăzi este și sărbătoare lupilor așa că nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru că aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării;
• În mediul rural, mamele le dăruiesc fiicelor talismane speciale – o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin. Talismanul este purtat timp de trei zile pentru că fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.

Tradiția populară spune că începând din 29 iunie, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în această zi, că să fie sănătoase.

Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei răposați. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie”, explică părintele Eugen Ramon Ilie, paroh la biserica Sfinţîi Împăraţi „Constantin şi Elena” din Călăraşi.