Corina Creţu trage un semnal de alarmă în privinţa banilor din PNRR: „S-au făcut plăţi de doar 210 milioane de euro, din cele 6.35 miliarde. Banii stau în BNR, iar statul se împrumută în fiecare zi”

Corina Creţu a dezvăluit că banii din PNRR nu sunt singurele fonduri europene nefolosite de ţara noastră, ci la aceştia se adaugă şi sume din programele operaționale 2014-2020, 2021-2027, ajungându-se astfel la un total halucinant de aproximativ 80 de miliarde de euro neutilizaţi de România.

„România a depus PNRR-ul pe 31 mai 2021, deci sunt doi ani de zile. S-a luat prefinanțarea care înseamnă 3.8 miliarde de euro și prima tranșă reprezentând 2.6 miliarde de euro. Sunt foarte îngrijorată pentru că pe hârtie suntem cam în media europeană, dar în ceea ce privește plățile suntem la coadă. S-au făcut plăți de doar 210 milioane de euro, din cele 6.35 de miliarde de euro. Am cheltuit doar 3.3% din banii deja intrați în cont. Banii mai pot fi folosiți până  în decembrie 2026. Ceea ce mă miră pe mine este de ce nu se folosesc acești bani până când nu se implementează proiectele. Deci banii au fost transferați la BNR, unde stau în rezerva în valută așa cum recunosc reprezentanții Băncii Centrale și cei ai Ministerului de Finanțe. Ale țări, dacă proiectele nu sunt gata, se folosesc de acești bani în alte scopuri,” a spus Corina Crețu la Antena 3.

Europarlamentarul a fost întrebat dacă folosirea banilor pentru alte plăți nu ar intra la deturnare de fonduri. Corina Crețu spune însă că acest lucru este permis și ar ajuta România care în acest moment se împrumută la dobânzi foarte mari.

„Atât timp cât ești transparent și în momentul în care ai proiectul gata și pui banii… Ministerul de Finanțe a decis să-i țină la BNR și să-i folosească doar pentru plata contractelor din PNRR și nu i-a băgat în circuitul de plăți publice așa cum știu că au făcut alte state. Îmi pare rău pentru că statul se împrumută în fiecare zi la dobânzi de peste 7%, este pe locul doi în Uniunea Europeană în baza raportărilor Ministerului de Finanțe. Datoria publică a depășit pragul psihologic de 50% din Produsul Intern Brut. De pildă, în urmă cu cinci ani, România avea o datorie de doar 34.7% din PIB și toate datele de la București și de la Bruxelles spun că este evident că este nevoie de o injecție.

Alte articole

Bursele sociale pentru studenţi pot fi plătite şi din fonduri europene nerambursabile, potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei

Comisia Europeană a aprobat proiectele României din cadrul programului SAFE. Prima transă de bani va fi virată în martie. În total, România va primi peste 16 miliarde de euro

Citeşte şi: Angajări 2023. Salarii de 15.620 lei pe lună, plus bonusuri atractive. Te angajează pe loc, dacă ai în CV studii superioare şi experienţă minimă

Vorbim acum de greva profesorilor, de unde să fie bani dacă avem datorii de 50% din PIB? Aceste datorii vor fi plătite de nepoții noștri. Sunt foarte mulți bani împrumutați, în timp ce alți bani nu sunt cheltuiți și din programele operaționale 2014-2020, 2021-2027, au fost aprobate dar nu au fost lansate. Nu s-au cheltuit până acum banii. Deci în total avem în fața noastră 80 de miliarde din care am cheltuit 210 milioane?” a mai spus Corina Crețu.

Europarlamentarul spune că foarte probabil România nu va îndeplini jaloanele necesare pentru depunerea cererii pentru plata celei de-a treia tranșe din PNRR până la finalul anului.

„În momentul în care avem proiecte, eu cred că nu mai avem nevoie de dialog cu Comisia Europeană. Dialogul cu Comisia Europeană este pentru tranșa a II-a, pentru ceea ce s-a angajat România, reforma pensiilor speciale, reforma sistemului de pensii, reforma salarizării, jalonul privind legea avertizorului de integritate care blochează deja milioane de euro. Este de fapt o transpunere a unei directive europene, care trebuia făcută și care a întârziat peste un an de zile. Suntem în întârziere cu depunerea celor două planuri, cel pentru reducerea alocării și cel pentru adăugarea celor 1.4 miliarde pentru proiecte de energie, ceea ce înseamnă că anul acesta nu vom putea depune cea de-a treia cerere de plată și vom intra, din păcate, în super anul electoral 2024 cu un deficit de fonduri și mai mare pentru investiții. Degeaba primim banii dacă nu-i cheltuim pe contracte,” a încheiat fostul comisar european.

Citeşte şi: ANAF-ul pune „tunurile” pe averile mari. Milionarii în euro vor primi scrisori de la instituție, cum arată LISTA NEAGRĂ