NASA a descoperit una din sondele pierdute de ruşi pe Marte, în 1971 FOTO

Cu 40 de ani în urmă, „lumea se afla în epoca războiului rece, iar cursa spaţială era parte a confruntării dintre cele două superputeri”. Moscova a aplicat o lovitură neaşteptată Washingtonului, realizând aterizarea unei sonde pe Marte. Întrucât SUA au reuşit prima aselenizare pe Lună, blitzul sovietic pe Planeta Roşie a fost destinat să reînvie legenda lui Sputnik, prima sondă sovietică lansată în 1957, pentru reconfirmarea capacităţii URSS de a fi în prim-planul cursei spaţiale, scrie Agerpres.

De fapt, la 2 decembrie 1971, Moscova a reuşit să trimită două sonde pe Marte. Fiecare dintre ele avea un modul de mic de aterizare, potrivit InoPressa.

Când sondele Marte-2 şi Marte-3 au ajuns la destinaţie, pe Planeta Roşie începuse o furtună de praf. Coborârea a durat patru ore şi 35 de minute. Doar Martie-3 a reuşit să aterizeze. În decurs de 14,5 secunde, aceasta a trimis semnale la Centrul de control al zborului din Moscova, ceea ce a generat un entuziasm total la Kremlin. Dar, apoi, emisia s-a oprit brusc din motive necunoscute. Specialiştii ruşi au atribuit furtunii încetarea comunicării, care, de altfel, a condus şi la eşuarea sondei Marte-2.

Toate aceste lucruri produse în apropierea craterului Ptolemeu au fost necunoscute până când roverul Curiosity nu a dat de epava sondei Marte-3 pe Planeta Roşie. Unii experţi cred că eşecul misiunii sovietice pe Marte a avut drept cauză o descărcare de electricitate statică, ce a afectat sistemul electronic al sondei.

Alte articole

Cu 15.000 de angajați concediați și tăieri drastice de buget, NASA nu renunță la cel mai ambițios proiect al său – trimiterea omului pe Lună: „SUA vor ajunge înaintea Chinei pe Lună pentru a păstra pacea”

Comandantul celebrei misiuni Apollo 13, Jim Lovell, a murit la vârsta de 97 de ani anunţă NASA

La dispoziţia experţilor sovietici a ajuns însă o bucată de panoramă a planetei, pe care sonda a reuşit s-o fotografieze înainte de a ieşi din uz.