Europa riscă să se confunte cu o criză a gazelor naturale, avertizează Agenția Internațională pentru Energie. Cât de independentă energetic este România

Analiștii citați de Financial Times estimează scăderea capacității europene cu până la 20%, până în aprilie 2024, din cauza unor anumite condiții care afectează sectorul energetic. Cu toate acestea, România este într-o poziție favorabilă din punct de vedere al independenței energetice față de alte țări din blocul comunitar, potrivit Eurostat. Țara noastră beneficiază de rezerve interne considerabile și recent a făcut investiții în sondarea gazelor naturale din Marea Neagră.

AIE a declarat că depozitele de gaze europene nu oferă o garanție absolută împotriva posibilelor tensiuni care vor apărea pe piața energetică. ,,Simulările noastre arată că o iarnă rece, împreună cu o oprire completă a livrărilor de gaze rusești prin conducte către Uniunea Europeană ar putea reînnoi cu ușurință volatilitatea prețurilor”, conform Financial Times citați de Economedia

Avertismentul aduce în atenție posibilitatea unei perturbări cauzate de un nou conflict energetic cu Moscova, chiar dacă prețul gazului a scăzut considerabil din decembrie, oferind impresia că cea mai violentă criză a gazelor naturale a fost depășită.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate acestea, Rusia continuă să furnizeze aproximativ 10% din importurile de gaze ale Uniunii Europene, iar o cantitate mai mare este livrată sub formă de gaz natural lichefiat.

Prețul de referință al gazului în Europa a scăzut la 24,63 euro/mwh, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii iunie și cu aproximativ 90% mai mic decât prețul de la sfârșitul lunii august a anului trecut, la apogeul crizei energetice, când a depășit 340 euro/mwh.

Urmează o scădere de 23,1% a importului de gaze naturale

România se încadrează într-o marjă de 31% când vine vorba despre dependența importurilor externe de energie.

Din consumul de gaz, doar 24% este acoperit de importul direct rusesc, 4% provenind din alte țări, conform Deutsche Welle.

Pe lângă toate acestea, România a importat, în primele cinci luni din anul 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 591.600 tone, echivalent petrol, cu 36,3% (-337.800 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform unor datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ultima prognoză a echilibrului energetic, CNSP prevede pentru 2023 o creştere a producţiei de gaze cu 5,6%, pentru 2024 de 2,3%, pentru 2025 de 2,7% şi pentru 2026 de 3,8%.

În ceea ce priveşte importurile de gaze naturale, pentru 2023 este prognozată o scădere accentuată, cu 23,1%, tendinţă care se va menţine până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%.

România își pune bazele în Neptun Deep

OMV Petrom, a anunțat în luna iunie 2023, începerea dezvoltării perimetrului Neptun Deep. Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul offshore Neptun Deep a fost înaintat spre confirmare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Astfel, în anul 2027 s-ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz din zona de mare adâncime a Mării Negre în sistemul naţional de transport, conform Ziarului Financiar.

Ce plan va adopta Uniunea Europeană

Uniunea Europeană se gândește să importe gaze din Argentina, arată un doument consultat de Reuters. Un proiect al memorandumului de înţelegere, care ar putea fi semnat luni de cele două părţi, indică faptul că orice acord în domeniul gazelor nu trebuie să afecteze propriile necesităţi de consum ale Argentinei, iar obiectivele celor două părţi de limitare a schimbărilor climatice trebuie să rămână intacte. „Participanţii fac eforturi pentru a coopera în vederea asigurării unui flux stabil de gaze naturale lichefiate (GNL) din Argentina către Uniunea Europeană”, se arată în documentul consultat de Reuters.