Inculpaţii din dosarul reţetelor false rămân în arest

Curtea de Apel Alba Iulia a respins marţi seara ca nefondate recursurile declarate de nouă dintre inculpaţi împotriva încheierii Tribunalului Hunedoara din 29 aprilie, prin care, la propunerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a dispus prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive, potrivit Agerpres.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul pentru care Tribunalul Hunedoara, prin aceeaşi încheiere, a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi ţara, Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul DIICOT şi a dispus prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile şi cu privire la acesta, fost lucrător SRI.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă, toţi cei zece inculpaţi urmând să fie cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv, a menţionat purtătorul de cuvânt, Cosmin Muntean.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Inculpaţii sunt acuzaţi în principal că în perioada 2010-2012 au făcut parte dintr-un grup infracţional organizat, ai cărui membri au obţinut beneficii
financiare substanţiale din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani, în domeniul farmaceutic.

Alte articole

Bărbatul pe care Adrian Corduneanu și soția lui l-au bătut, filmat în timp ce spărgea geamurile casei. VIDEO

Stegarul Dac a fost eliberat din penitenciarul Giurgiu, sub control judiciar. Va trebui să poarte brățară de monitorizare și nu mai poate participa la proteste

Printre cei arestaţi se află doi medici de la secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva, un consilier local din municipiul Hunedoara, o contabilă şi mai mulţi administratori de farmacii. De menţionat că printre arestaţi se numără şi două cupluri.

Apărătorul uneia dintre doctoriţele arestate, avocat Ioan Rus, a susţinut că este în interesul pacienţilor punerea în libertate a clientei sale, acesta afirmând că în momentul de faţă există un singur medic specialist oncolog la spitalul din Deva. ‘Nu este un pericol public de a o pune în libertate şi de a putea trata pacienţii’, a opinat avocatul referindu-se la clienta sa. 

La rândul său, doctoriţa, la fel ca şi celelalte femei arestate în acest dosar care au copii minori, a cerut completului de judecată, format din trei femei, să fie cercetată în stare de libertate, pentru a putea fi alături de fiica sa în vârstă de numai 5 ani. 

În ceea ce-l priveşte pe soţul doctoriţei, fost angajat al SRI, care a primit luni la Tribunalul Hunedoara interdicţie de a părăsi ţara, acesta a declarat, printre altele, în sprijinul său, că activitatea sa, în perioada în care se presupune că ar fi fost săvârşite faptele, a fost evaluată în mod favorabil în cadrul Serviciului. Anchetatorii susţin că acesta a fost angrenat, în calitate de soţ al doctoriţei, în activitatea infracţională, predând unele reţete emise de soţia sa la o farmacie din Deva. 

O altă femeie arestată în acest dosar, Tatiana Făgădar, consilier municipal în Hunedoara, a făcut şi ea apel la instanţă pentru a fi lăsată în libertate, motivând, printre altele, că are doi copii minori, aflaţi în prezent în grija bunicilor. De menţionat că şi soţul ei este arestat în acest dosar.

În ceea ce o priveşte pe şefa secţiei de Oncologie din Deva, Elisaveta Mezo, avocatul său a declarat că, de 35 de ani, şi-a dedicat viaţa bolnavilor de cancer, adăugând şi că are o stare precară de sănătate. Şi el, ca şi avocatul celeilalte doctoriţe, a opinat că, prin arestarea lor, este creat un pericol public pentru câteva sute de bolnavi de cancer din Hunedoara, îngrijiţi de un singur medic.

Mezo a susţinut că lipsa constantă a medicamentelor oncologice a determinat-o să caute modalităţi pentru a ajuta bolnavii. 

Procurorul DIICOT a afirmat că se impune în continuare cercetarea în starea de arest a inculpaţilor.

Prejudiciul creat, pe mai multe paliere, de către membrii grupării infracţionale, este de aproximativ trei milioane de lei, susţin anchetatorii, care au afirmat că există indicii că prejudiciul total depăşeşte 11 milioane de lei. 

Cele două doctoriţe ar fi prescris, în fals, sute de reţete pentru medicamente oncologice sau medicamente de suport, care erau duse la farmacii şi apoi decontate la Casa de Sănătate, banii fiind însuşiţi în acest fel. În paralel, erau folosite facturi de aprovizionare false pentru diferite tipuri de medicamente sau facturi false pentru servicii prestate în mod nereal. În baza înţelegerii, medicii primeau de la reprezentanţii farmaciilor bani, în funcţie de numărul medicamentelor prescrise ce urmau să fie decontate, susţin procurorii.