Topul corupţiei în UE. România stă mai bine ca Spania şi Ungaria

În Croaţia, care urmează să adere la UE de la 1 iulie, 90% dintre subiecţi au declarat că „practica mitei/ corupţiei este larg răspândită în rândul companiilor din această ţară”, potrivit unui raport anual privind corupţia corporatistă, publicat marţi de compania de servicii financiare Ernst & Young şi citat de EU Observer.

Acest procent s-a ridicat la 96% în Slovenia – care a aderat la UE în 2004 şi a adoptat euro în 2007 -, fiind mai mare chiar decât în Kenya, unde este de 94%.

Grecia şi Slovacia urmează cu 84%, apoi Republica Cehă (73%), Portugalia (72%), Ungaria (70%), Spania (65%), România (61%) şi Italia (60%).

Cele mai mari trei economii din UE au avut rezultate mai bune – Franţa cu 27%, Germania cu 30% şi Marea Britanie cu 37%.

Alte articole

Cât de periculos este să te plimbi prin Ferentari. Reacția unui vlogger olandez care a mers la pas prin cartier – VIDEO

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Cine este, de fapt, fostul iubit milionar al Andreei Bostănică. Cum ar fi construit o avere uriașă din corupție, spălare de bani și scheme financiare

Ţările nordice Finlanda şi Suedia s-au detaşat ca cele mai puţin corupte, cu 12% fiecare.

Expertul Ernst & Young în investigarea fraudelor, David Stulb, a legat rezultatele de criza financiară. El a scris, în prefaţa raportului: „Studiul nostru arată că, pentru a obţine creştere şi performanţe sporite în asemenea mediu, un număr alarmant pare să se simtă confortabil cu… o conduită ne-etică”.

Raportul apare pe fondul îngrijorărilor că autorităţile croate vor încetini ritmul reformelor după aderarea la Uniune.

Un document al Comisiei Europene, din luna martie, a atras atenţia asupra acestei probleme, îndemnând Zagrebul să ia măsuri ferme contra crimei organizate şi să adopte măsuri noi de protejare a funcţionarilor publici şi a avertizorilor de integritate şi să pună capăt abuzurilor din companiile de stat.

Pe de altă parte, suspiciunile că firmele slovene ar putea da declaraţii false privind performanţele lor financiare nu este de natură să ajute autorităţile de la Ljubljana să asigure pieţele financiare că băncile sale aflate în dificultate nu ar avea nevoie de un împrumut de salvare din partea UE.

Raportul prezentat de Ernst & Young coincide cu o nouă tentativă a UE de a scoate la lumină un aspect al economiei din umbră – evaziunea fiscală.

În discuţiile cu premierul finlandez Jyrki Katainen, de luni, în Helsinki, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a afirmat că liderii UE, la summitul din 22 mai, „vor accelera lupta împotriva evaziunii şi fraudelor fiscale”, în interesul „justiţiei sociale”.

Comisarul european în probleme fiscale, Algirdas Semeta, a declarat în aceeaşi zi europarlamentarilor, la Bruxelles, că intenţionează să atace „volumul uriaş de impozite necolectate şi care nu ajung în fondurile publice din cauza fraudelor şi evaziunii”. El a adăugat că „evazioniştii fiscali prosperădatorită neconcordanţelor şi inconsecvenţelor dintre ţări şi… ca rezultat, evazioniştii şi şarlatanii s-au putut folosi de piaţa unică drept teren pentru activităţile lor”. Semeta încearcă să convingă statele membre ale UE să convină asupra unui schimb automat de informaţii privind conturile bancare ale cetăţenilor altorţări şi să impună regulile europene paradisurilor fiscale ca Elveţia.

Austria şi Luxembourgul s-au opus acestei măsuri ani la rând, dar amândouă au indicat în ultimele săptămâni, în urma presiunilor exercitate de Germania, că acceptă ideea.

Ernst & Young a intervievat 3.459 de membri ai consiliilor de conducere ale unor companii din 36 de ţări din întreaga lume, printre care 20 de state membre ale UE. Ernst & Young a întrebat dacă întreprinderile oferă mită pentru a obţine sau păstra contracte şi dacă dau deliberat informaţii false despre performanţele lor financiare.