Şova: Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura de sud a Capitalei, GATA până în 2016

„Sunt trei proiecte de concesiune: Comarnic – Braşov, centura Sud şi Craiova – Piteşti, toate sunt în derulare. Centura Sud şi Comarnic – Braşov au aceleaşi termene, sunt în derulare în acelaşi timp, iar Craiova – Piteşti este întârziată cu două luni faţă de ele. Noi am spus că desemnăm câştigătorul în octombrie la Comarnic, în noiembrie la centura Sud şi în decembrie la Craiova – Piteşti. Toate ar trebui să se termine – cea care poate dura cel mai mult tot Comarnic – Braşov rămâne, pentru că celelalte două sunt în câmpie – până la alegerile din 2016„, a spus ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, la Pro TV, potrivit Mediafax.

La tronsonul Comarnic – Braşov, ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse la finele lunii februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini.

Citeşte şi Guvernul a stabilit traseul autostrăzii Comarnic-Braşov

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru construcţia drumului expres/autostrăzii Craiova – Piteşti au depus oferte un consorţiu românesc format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade şi asocierile străine Obrascon Huarte Lain – OHL ZS din Spania, China Communications Construction Company – Dogus Insaat Ve Ticaret (Turcia) – Egis Projects (Franţa), Strabag (Austria) – Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) şi Impregilo – Salini din Italia.

Alte articole

ÎCCJ a anulat condamnarea lui Dan Șova la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul „CET Govora” pe motiv că faptele s-au prescris

CNADNR a primit la finele lunii martie candidaturi de la companii străine precum Strabag, Vinci, Aktor şi Astaldi sau româneşti, printre care Tehnostrade, Spedition UMB şi Euro Construct Trading ’98, pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii de Centură Sud a municipiului Bucureşti şi operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa şi a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti.

Citeşte şi Ponta: Dacă autostrada Comarnic-Braşov nu este gata până în 2016, nu mai candidez

Întrebat dacă preţul estimat pentru tronsonul Craiova – Piteşti, cu o lungime de 121 km, care se ridică la 1,7 miliarde euro, nu este prea ridicat, el a răspuns că acesta include şi operarea pe următorii 26 de ani, întreţinere şi reabilitări, construcţia efectivă urmând să coste aproximativ 600-700 milioane euro.

„Licitaţia începe de la acel preţ şi se negociază în jos, nu în sus. Să ştiţi că aceste cifre nu numai că sunt aprobate prin indicatori tehnico-economici, deci făcute de către specialişti, dar ele trebuie să treacă şi două examene foarte importante. Este examenul Eurostat, la Comisia Europeană, şi este examenul băncii care finanţează. Banca nu finanţează o ficţiune”, a spus el.

Legat de termenele de realizare a proiectelor, Şova a afirmat că acestea nu depind doar de voinţa autorităţilor.

„Te aşezi la masă cu inginerii, cu constructorii, cu proiectanţii. Noi venim şi spunem: «Eu vreau termenul de realizare să fie în doi ani». Vine inginerul şi spune: «Da, dumneavoastră puteţi să vreţi în doi ani, numai că din punct de vedere tehnologic, uscarea betonului se face într-un anumit termen, pe care noi vi-l calculăm şi vă arătăm că indiferent ce vreţi dumneavoastră, s-ar putea să fie mai mult». Deci nu este vorba numai de voinţa mea ca ministru. Eu am spus şi repet aici: mă mut cu cortul pe Comarnic – Braşov că să nu stea cineva degeaba, dar sunt – le-am înţeles şi eu în interior acum – anumite chestiuni care ţin de proceduri”, a afirmat ministrul.

El a adăugat că pentru realizarea tronsonului Comarnic – Braşov „trebuie să scoţi din munte patru milioane de metri cubi de piatră şi să bagi patru milioane de metri cubi de beton”.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

„Pe vremea domnului ministru Berceanu s-au făcut două greşeli fundamentale, şi nu din punct de vedere al politicii, din punct de vedere al abordării financiare. Nu s-a discutat cu băncile deloc, şi după şase luni de la semnarea contractului au venit băncile şi au spus că proiectul este nebancabil. Asta a fost una, şi a doua este că nu s-a ţinut cont de regulile din datoria publică, şi intra pe datoria publică o sumă uriaşă, care nu putea fi suportată de stat. Acum ne luptăm şi cu aceşti doi monştri care sunt ideea de bancabilitate şi neintrarea pe datoria publică. Şi trebuie să găseşti soluţii. Sunt formule financiare, formule de riscuri, pentru care lucrează consultanţi care se pricep la treaba asta”, a spus Şova.

Ministrul delegat a afirmat că anul acesta vor fi finalizaţi 142 de kilometri de autostradă, prima inaugurare urmând să aibă loc în luna mai, pe tronsonul Deva-Orăştie. „Avem, de exemplu, o problemă foarte importantă, pe Orăştie-Sibiu, lotul trei, unde avem o alunecare de teren de şase kilometri, din cauza unei soluţii tehnice care a fost stabilită de la început că trebuiau să facă tunel, oamenii nu au făcut tunel, au crezut că pot face fără tunel, uite că s-a surpat terenul şi acum termenul pe care îl avem este 18 luni de la data la care rezolvăm această problemă”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, la lucrările de autostradă există întârzieri care nu ţin de constructori, ci de „chestiuni administrative”.

„De exemplu, nu li s-a pus la dispoziţie terenul pentru că nu au terminat exproprierile. Ca să faci exproprieri, noi în România avem o problemă foarte mare, majoritatea oamenilor nu au proprietăţile înregistrate cadastral. Ca să le faci exproprieri trebuie să te duci tu să le înregistrezi cadastral întâi, după aia să-i expropriezi. (…) S-au făcut exproprierile pe anumite tronsoane de autostradă cu un an jumăte, doi ani întârziere, pe munca CNADNR”, a completat el.