Românii vor înapoi în timp! Aproape 50% dintre locuitorii țării cred că în regimul comunist se trăia mai bine

Românii vor înapoi pe vremea comunismului, cam asta arată sondajul INSCOP. Aproape 50% dintre români consideră că regimul comunism era mai bun pentru țara noastră.

Citește și România cucerește Europa la producția de cârnați! Țara noastră a avut încasări uriașe de aproape un miliard de euro

Datele au fost culese în perioada 20-27 noiembrie, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice, prin intermediul chestionarului.

Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Alte articole

A murit Maria Văduva, „vocea de aur a cântecului muntenesc”. Când va fi înmormântată îndrăgita interpretă de muzică populară

Andreea Bălan și Victor Cornea au dansat pentru prima dată ca soț și soție. Valsul mirilor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale serii

De altfel, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât în prezent.

48,1% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45,5% în noiembrie 2013), în timp ce 42,3% cred că regimul comunist a însemnat un lucru rău pentru țara noastră (faţă de 44,7% în noiembrie 2013).

Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9,7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9,7% în noiembrie 2013), potrivit sondajului INSCOP.

De asemenea, 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44,4% în noiembrie 2013); 34,2% consideră că se trăia mai rău (faţă de 33,6% în noiembrie 2013), iar 13,7% că se trăia la fel (faţă de 15,6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5,7% din total eşantion (faţă de 6,4% în noiembrie 2013).

”Este șocant”

Remus Ștefurec, directorul INSCOP Research, a rămas șocat când a văzut, de fapt, ce părere au românii când vine vorba despre traiul din țară.

„Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică.

„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989.

Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie.

Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent, care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici, în special în spaţiul online.

Te-ar putea interesa și Ţara care anulează Sărbătorile. Luminiţele de Crăciun şi artificiile de Revelion, total interzise

Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, a declarat Remus Ştefureac, director INSCOP Research, potrivit Euractiv.com.