Muncitorii străini din România se plâng de lipsa de acces la serviciile medicale, imposibilitatea de a-și deschide un cont bancar pentru a trimite bani acasă 

2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajați veniți din afara Uniunii Europene. Cei mai mulți vin din Asia.

Și deși în prezent România este dependentă de muncitorii străini, încă nu le putem asigura drepturile de bază celor care aleg să vină în țară pentru a acoperi deficitul masiv de forță de muncă. Vorbim despre acces la serviciile medicale, posibilitatea de a-și deschide un cont bancar pentru a trimite bani acasă, dreptul primar de a se putea identifica.

Concret, muncitorii străini sunt aduși în România în baza unor contracte încheiate cu angajatorii români și a avizului de muncă eliberat de Inspectoratul General de Imigrări, fără a primi însă și un drept de ședere, în baza căruia li s-ar elibera un CNP românesc, a explicat reprezentantul Work from Asia pentru „Adevărul”.

Fără acest cod numeric personal, muncitorii străini care lucrează în Româna nu pot beneficia de servicii medicale, cu toate că plătesc contribuția de sănătate la fel ca angajații români, și nu-și pot deschide un cont bancar în care să primească salariul și din care să poată vira bani în țara de origine, au adăugat experții în recrutare.

Alte articole

Şoferi din Nepal, Sri Lanka, Vietnam, Filipine în Taxi și Uber/Bolt. De ce salarii fug străinii spre „raiul” din România

Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de muncitori străini în România. Mulți dintre ei se pot îndrepta, în anii următori, către piața din Grecia

,,Străinii intră în posesia primului permis de ședere abia la 4-5 luni de zile de la sosirea în țară și până atunci nu pot avea acces la servicii medicale gratuite, cu toate că li se plătesc contribuțiile la stat de către angajatori, ei nu figurează însă ca fiind asigurați. Mai mult decât atât, muncitorii străini nu își pot deschide conturi bancare fără un act de identitate valid eliberat de autoritățile române și implicit nu pot trimite bani familiilor lăsate în urmă acasă. În cazul în care până la eliberarea permisului de ședere străinul trebuie, din diferite motive, să părăsească România, acesta nu mai poate reveni în țară, fără a avea un permis de ședere valabil”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work from Asia.

Angajări 2024: Cât te costă să aduci un nepalez în România

Un angajator din România cheltuie aproximativ 700 de euro pentru a aduce în țară un lucrător din afara UE. Banii se duc pe taxele către instituții, traducerile și legalizările, precum și onorariul pentru agenția de recrutare. În afară de această sumă se adaugă salariul muncitorului, în jur de 500 de euro, precum și cazarea, și mâncarea.

„De exemplu, eu acum am adus chiar oameni în luna decembrie, trebuia să vină pentru mine personal 15 oameni. Din aeroport, din București, au fugit. Deci nu au apucat să ajungă la mine la fabrică, din aeroport. Am un angajat care a fugit acum o lună singur, din Italia m-a sunat ca să-l iau înapoi la lucru, că moare de foame pe stradă”, spune Al Dabeek Kamal, angajator.