Iohannis, despre NATO şi Ucraina: „Am avut câteva discuţii bune, în plan diplomatic. Despre Ucraina, trebuie urgentat ajutorul militar”

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, chestionat despre faptul că nu au fost opinii din partea aliaţilor privind candidatura sa la şefia NATO şi de ce se întâmplă acest lucru, că sunt purtate discuţii „foarte intense”, însă „chestiunile NATO nu se discută în public”. „Am avut câteva discuţii bune, în plan diplomatic. Se continuă şi vom vedea când vom avea un rezultat”, a completat şeful statului.

Klaus Iohannis, prima declaraţie după scandalul candidatului pentru Capitală: „Coaliţia e complicată”
„În ce priveşte NATO, discuţii se poartă, sunt foarte intense, dar aceste discuţii sunt altfel decât la alte formate. Chestiunile NATO nu se discută în public, nu se fac publice. Deci continuăm ca şi până acuma. Am avut câteva discuţii bune, în plan diplomatic. Se continuă şi vom vedea când vom avea un rezultat”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre faptul că de când a anunţat candidatura la şefia NATO nu a fost niciun răspuns din partea aliaţilor, care ar fi motivul şi ce l-ar determina să îl susţină pentru această funcţie pe premierul olandez Mark Rutte, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European, miercuri la Bruxelles.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai afirmat că „Turcia este un factor relevant în zonă, un actor foarte important şi cred că uşor-uşor trebuie să înţeleagă toată lumea – relaţia cu Turcia este importantă pentru Uniunea Europeană”, întrebat cum poate fi gestionată relaţia cu Turcia în acest context de rezolvare a conflictului, pentru că Turcia este un actor foarte important în Orientul Mijlociu şi având în vedere că pe agenda Consiliului European este relaţia UE-Turcia, cât şi pericolul de escaladare a conflictului extins în Orientul Mijlociu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iohannis, la Consiliul European: trebuie să intensificăm şi să urgentăm eforturile coordonate, la nivel european, pe palierul de sprijin militar pentru Ucraina

Alte articole

Un război NATO-Rusia ar începe de pe teritoriul României. Iulian Fota: „Aceasta este drama țării de pe prima linie”

POLITICO: Capitalele europene se pregătesc discret pentru scenariul-horror al unui atac hibrid cu numeroase victime. Avertisment privind riscul unei ”suprapuneri” a UE cu NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European, miercuri la Bruxelles, că trebuie intensificate şi urgentate eforturile coordonate la nivel european „pe palierul de sprijin militar” pentru Ucraina.

„Discutăm chestiuni legate de stimularea competitivităţii la nivel european, dar, evident, avem şi o serie de subiecte de actualitate de politică externă care necesită coordonare  la nivel european. Acest consiliu informal se ţine la Bruxelles fiindcă Preşedinţia este cea belgiană şi ne-au convocat aici. Referitor la temele externe, vom aborda, evident, Ucraina. Atacurile aeriene ale Rusiei asupra unor obiective civile, dar şi din sectorul energetic ne arată, încă o dată, că trebuie să intensificăm şi să urgentăm eforturile coordonate, la nivel european, pe palierul de sprijin militar”, a afirmat Klaus Iohannis, în conferinţa de presă susţinută, miercuri la Bruxelles.

El a mai spus că „avem în atenţie, sigur, şi situaţia mai amplă din Orientul Mijlociu”.

„Eu voi reitera şi la nivelul Consiliului European condamnarea atacului recent al Iranului asupra Israelului. România este pe deplin solidară cu Israelul şi voi reafirma angajamentul nostru faţă de securitatea şi suveranitatea sa. Contextul geopolitic actual a determinat o reflecţie aprofundată privind relevanţa Uniunii Europene la nivel global, inclusiv din perspectivă economică. În acest sens, mergem, de data aceasta, dincolo de discuţia tradiţională de la reuniunile Consiliului de primăvară privind competitivitatea şi piaţa internă şi discutăm direcţii concrete de acţiune pentru a fi mai eficienţi, mai productivi şi mai competitivi. Sunt soluţii pe care le identificăm pentru a stimula economia europeană şi da, pentru a ridica gradul de bunăstare al cetăţenilor noştri europeni”, a mai spus şeful statului.

„Lansăm astăzi formal procesul de definire a unui nou pact european pentru competitivitate”, a punctat preşedintele Iohannis.

„Ne uităm în primul rând la cum putem îmbunătăţi şi adapta Piaţa Unică, pentru a ne asigura că acest motor al creşterii şi al prosperităţii Uniunii rămâne unul pe deplin funcţional. În linia intereselor României, voi continua să susţin eliminarea obstacolelor de orice fel – legislative sau de liberă circulaţie – pentru cetăţenii şi companiile noastre şi asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabilă sau competiţie sănătoasă în interiorul Uniunii. Evident, remarca despre circulaţia liberă se referă la Schengen”, a mai precizat preşedintele României.

Stoltenberg şi Iohannis, discuţie pe tema situaţiei de securitate din Ucraina şi Marea Neagră: „România este esenţială pentru apărarea Flancului Estic al NATO”
Acesta a mai anunţat că va insista, la Consiliul European asupra unui punct important şi anume „atenţia pe care trebuie să continuăm să o acordăm, la cel mai înalt nivel, sectorului agricol european, care este crucial pentru obiectivele noastre privind competitivitatea”.

„Nu în ultimul rând, vom reveni asupra priorităţilor strategice ale Uniunii post-2024, în exerciţiul de pregătire a ceea ce numim Agenda Strategică a UE pentru perioada 2024-2029. În acest sens, consultările cu unele state membre, pe care le-am găzduit recent împreună cu preşedintele Consiliului European, la Bucureşti, au reprezentat un pas foarte important în această direcţie.  Atât pentru început, dacă aveţi întrebări şi, evident, la sfârşit veţi primi un comunicat de la noi în care detaliem finalul tuturor discuţiilor”, a conchis Iohannis.

Iohannis, despre diferenţa între deficitul bugetar calculat de CE şi cel calculat de Guvern: I-am rugat să construiască un buget care este sustenabil, corect şi solid. Mă gândesc că aşa va fi

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la diferenţa între decifitul bugetar calculat de Comisia Europeană şi cel calculat de Guvernul de la Bucureşti pe anul trecut. Cum ar putea afecta acest lucru ţara noastră în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, că atunci când a fost construit bugetul a avut discuţii cu toţi factorii implicaţi şi i-a rugat să construiască „un buget care este sustenabil, corect şi solid pentru ca să trecem fără pagube prin an electoral şi mă gândesc că aşa va fi”.

„Acum, despre aceste calcule cu siguranţă ministrul Finanţelor poate să vă dea explicaţiile de rigoare, dar despre deficit şi situaţia României în an electoral pot să vă spun că am avut, atunci când s-a construit bugetul, discuţii cu toţi factorii implicaţi şi i-am rugat să construiască un buget care este sustenabil, corect şi solid, pentru ca să trecem fără pagube prin an electoral şi mă gândesc că aşa va fi”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre diferenţa între decifitul bugetar calculat de Comisia Europeană şi cel calculat de Guvernul de la Bucureşti pe anul trecut şi cum ar putea afecta acest lucru România privind atragerea fondurilor europene, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European, miercuri la Bruxelles.

Conform unui raport consolidat al DG Ecfin, structură a Comisiei Europene, România a înregistrat la finalul anului trecut un deficit bugetar de 6,3% din PIB. Guvernul a raportat, la finalul lunii ianuarie a acestui an, prin Ministerul Finanţelor că deficitul înregistrat la 31 decembrie 2023 este la 5,68% din PIB.

De asemenea, pe 9 aprilie, ministrul Finanţelor Marcel Boloş a confirmat, la un eveniment special organizat de Profit.ro, că deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăţi de 5 – 6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare, în timp ce cheltuielile sunt în creştere de aproape două ori faţă de perioada similară a anului trecut. În acest context, cu datele privind execuţia după primele trei luni, ministerul face o analiză a finanţelor statului, a spus ministrul, asigurând că, în pofida rundelor de alegeri programate pentru acest an, Finanţele vor ţine cheltuielile sub control.

În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), faţă de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat şi asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce priveşte derapajele la cheltuieli ale statului.