Obiceiuri și tradiții în prima zi de Paște. Credincioșii își cumpără haine noi și merg la scăldat în apă curgătoare. De ce se ciocnesc ouăle

Paștele se apropie cu pași repezi, iar credincioșii își vor duce la bun sfârșit tradițiile, ca în fiecare an. Prima zi de Paști aduce cu ea o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.

Citește și Vouchere alimente Paşte 2024. Unde poţi să suni dacă nu ai primit banii pe card până pe 25 aprilie

Tradițiile de sărbători sunt ceea ce îi definesc pe români. După ce se ia Lumina Sfântă la miezul nopții și au dus-o acasă, în casă și în suflete, credincioșii ortodocși sărbătoresc duminică Învierea Domnului.

Prima zi de Paşti aduce cu ea şi o serie obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, purtarea hainelor noi, spălatul pe faţă cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare, fiind doar câteva dintre acestea.

Alte articole

Superstițiile din prima zi de Paște. Cu cine trebuie să ciocnești ouă mai întâi. Ordinea prin care respecți membrii familiei

De ce să te speli pe față cu apă dintr-un bol în care ai pus un bănuț și un ou roșu. Tradiția de la care nu se dezic românii

După Săptămâna Patimilor, credincioşii sărbătoresc prima zi de Paşte, ziua Învierii Mântuitorului.

Învierea lui Iisus Hristos simbolizează refacerea legăturii dintre fiinţa umană şi Creatorul său.

Astfel că, celebrarea ei, an de an, aduce la retrezirea aspiraţiei către îndumnezeire, la transfigurarea vieţii pământeşti într-o viaţă impregnată de prezenţa lui Dumnezeu. Paștele este o sărbătoare care se aseamănă cu bucuria.

De asemenea, salutul care se obișnuiește odată cu această ocazie este tot o expresie a acestei bucurii. ”Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”.

Tradiții și obiceiuri de Paște

Din români, tradiţia spune că trebuie să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc, deoarece atunci când porți haine noi, le porți pentru a-ți purifica sufletul și corpul, în întâmpinarea lui Iisus.

De asemenea, fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi, conform Risco.ro.

Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.

Alte vorbe din popor spun că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei.

Conform tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

Mai mult decât atât, se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând.

De asemenea, există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată va pleca direct la Ceruri, în Rai, pentru că în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.

Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.

La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet.

Cum procedează flăcăii de tradițiile Pascale, în Transilvania

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.

Tot prin aceste locuri feciorii ţin toaca pe un deal şi o păzesc zi şi noapte. Alţii se străduiesc să o fure, iar dacă  o fură, feciorii trebuie să dea bani grei pentru răscumpărare.

Toaca se păzeşte de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii sunt cinstiţi cu mâncare şi băutură, apoi se face joc şi toţi cpascaoboară în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor.

Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.

După aceea, în a doua a doua zi de Paşte, finii merg la naşi cu dar de colaci, un covor ţesut în casă şi un ulcior.

Flăcăii merg la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte.

Citește și Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când se întorc la şcoală după Paşte

Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.