Banii confiscaţi în cazul „Valiza” ar trebui să ajungă la FRF

Banii confiscaţi de DNA s-au aflat în ultimii cinci ani la sucursala BCR Unirii şi, după sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vor ajunge la bugetul de stat, în contul Ministerului Finanţelor destinat sumelor sub sechestru, împreună cu dobânda calculată din 2008, scrie Mediafax.

Regulamentul disciplinar al FRF prevede la articolul 60, care sancţionează corupţia în fotbal, punctul 6, următoarele: „În toate cazurile, organul jurisdicţional va decide confiscarea valorilor materiale sau financiare implicate în comiterea abaterii. Aceste valori vor fi folosite pentru programele de dezvoltare a fotbalului„.

Avocatul Tudor Chiuariu a declarat, vineri, agenţiei Mediafax, că punctul respectiv din Regulamentul disciplinar este „puţin aiurea”. „Nu mai poate face obiectul din momentul ce este o decizie penală şi a decis confiscarea, nu se mai poate aplica pe Regulamentul disciplinar al FRF, pentru că nu mai are asupra ce. Banii ăia sunt confiscaţi printr-o decizie a unei instanţe penale. Mi se pare puţin aiurea articolul ăsta. El poate fi aplicat doar în cazul în care este constatată o faptă penală, iar instanţa nu ar dispune confiscarea banilor, ceea ce practic este imposibil. Banii ăia sunt la Bugetul de Stat, nu se mai poate întâmpla nimic altceva”, a precizat Chiuariu.

Adrian Stângaciu, juristul Federaţiei Române de Fotbal, recunoaşte că FRF nu poate intra în posesia banilor. Federaţia ar fi putut revendica valiza dacă instanţele sale ar fi decis primele că e vorba de o faptă de corupţie. „Nicidecum nu au cum să ajungă banii din dosarul valiza la FRF. Poate dacă s-ar fi dat sancţiunea atunci, la început. Dat fiind că instanţa a soluţionat cazul şi s-a ajuns la concluzia că este vorba de corupţie şi prin acea hotărâre a Înaltei Curţi s-a stabilit ca banii să fie reţinuţi de stat, nu poate FRF să vină şi să spună «daţi-ni-i nouă». Ar fi fost varianta în care FRF ar fi decis că e corupţie fără ca întreaga poveste să ajungă în instanţă. În regulament scrie de asemenea că FRF şi comisiile jurisdicţionale sunt obligate să anunţe organele de urmărire penală. Dacă noi am decide primii că e vorba de o faptă de corupţie s-ar putea pune problema reţinerii valorilor. Altfel nu ai cum să treci peste o hotărâre de instanţă. În plus, la Curtea de Arbitraj pentru Fotbal s-a considerat că nu e vorba de corupţie, ci de încercarea de influenţare a rezultatului unui meci. Atunci nu era această prevedere”, a explicat Stângaciu.

Alte articole

Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA, audiat la CSM

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propus șef la DIICOT, audiat la CSM: Nu sunt mulțumit de cum funcționează DIICOT la nivel național. Pe droguri de mare risc nu stăm foarte bine

Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a fost condamnat, la 4 iunie, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, decizia dispusă de Completul de cinci judecători al instanţei supreme fiind definitivă. Becali se află la închisoare din 20 mai, după ce a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN. Totodată, instanţa a dispus confiscarea sumei de 1,7 milioane de euro, aflată sub sechestru la BCR Unirii.

Citeşte şi Becali se foloseşte de Steaua ca să SCAPE de puşcărie. Ce scrie în cererea de întrerupere a pedepsei