Cum trebuie să-și calculeze românii vechimea în muncă. Dacă faci asta, poți lua mai mulți bani la pensie

Conform Legii pensiilor din 2023, calculul vechimii în muncă se bazează pe trei aspecte principale: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive.

Perioada de contributivitate reprezintă durata în care angajatul a plătit contribuții la sistemul public de pensii. Această perioadă este esențială pentru calculul pensiei, deoarece contribuțiile efective plătite de angajat determină suma de bani care va fi primită la pensionare. Fiecare lună de contribuție adaugă la punctajul total, care este utilizat ulterior pentru determinarea pensiei finale.

Punctele de stabilitate sunt un concept relativ nou introdus de Legea pensiilor din 2023 și joacă un rol crucial în creșterea pensiei. Ele se obțin în funcție de durata totală a stagiului de cotizare contributiv. Punctele de stabilitate se acordă astfel:

0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 de ani de contributivitate: De exemplu, un angajat cu 30 de ani de contribuție primește 2,5 puncte de stabilitate.

Alte articole

Ce pensie primește o româncă după ce a lucrat timp de 20 de ani ca badantă în Italia: „Suntem cea mai joasă categorie, fără un viitor asigurat”

Declarația tranșantă a unei consiliere PNL în CG al Capitalei la adresa magistraților: ”Vidanjorul merită mai mulți bani decât voi”

0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 de ani de contributivitate: În cazul unui stagiu de cotizare de 35 de ani, se adaugă 3,75 puncte de stabilitate.

1 punct pentru fiecare an peste 35 de ani de contributivitate: De exemplu, pentru 40 de ani de contribuție, se primesc 5 puncte de stabilitate.

Perioadele necontributive

Perioadele necontributive sunt acele perioade recunoscute ca vechime în muncă, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii. Aceste perioade sunt esențiale pentru asigurarea unei pensii adecvate, deoarece ele reflectă situații în care angajatul a fost într-o poziție protejată de legislație, cum ar fi:

Stagiul militar: Fiecare an de serviciu militar obligatoriu adaugă 0,25 puncte la calculul pensiei.

Facultatea la zi: Studiile universitare de zi sunt asimilate vechimii în muncă, adăugând 0,25 puncte pentru fiecare an de studiu.

Șomajul: Perioadele în care angajatul a fost în șomaj, dar a beneficiat de indemnizație, contribuie cu 0,25 puncte pentru fiecare an.

Citește și: Vestea pe care sute de mii de români care stau la bloc o așteptau. Decizia anunțată de Nicușor Dan

Concediul pentru creșterea copilului: Acesta este recunoscut ca perioadă necontributivă până la 2 ani.

Concediul medical pentru accident de muncă sau boli profesionale**: Această perioadă este de asemenea recunoscută ca vechime.

Pentru exemplificare, dacă o persoană a efectuat stagiul militar de 6 luni, a urmat facultatea la zi pentru 5 ani și a fost în șomaj 6 luni, aceasta va primi un total de 1,5 puncte (0,5 puncte pentru stagiul militar, 1,25 puncte pentru studii universitare și 0,25 puncte pentru șomaj).

Punctajul anual al unui angajat se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Aceasta este o metodă de a uniformiza punctajul pe parcursul anului și de a facilita calculul final al pensiei.

Citește și: Tragedie pe Podul Grant din Capitală. Un motociclist a murit după ce a fost proiectat pe şinele de tramvai!