Analiştii economici dezvăluie cum va evolua economia României în următorul an. La cât vor ajunge cursul valutar şi inflaţia după alegeri

„Anticipațiile atât în ceea ce privește rata inflației, cât și ratele de dobândă și-au continuat trendul descendent. Însă reducerea ratei inflației către țintă va fi lentă, anticipate în anul 2026, principalul risc fiind politică fiscală, majorarea taxării fiind extrem de probabilă în anul următor”, a declarat Codîrlașu.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna iunie, cu 4,7 puncte până la valoarea de 52,1 puncte, potrivit Adevarul. Această situație s-a datorat majorării cu 5,6 puncte a componentei de condiții curente a indicatorului și cu 4,3 puncte a componentei de anticipații.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,67%. În același timp, aproximativ 71% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni. De asemenea, cea mai mare parte a participanților (46%) anticipatează că rata inflației va intra în intervalul țintă (1.5%-3.5%) în anul 2026.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

Alte articole

BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00

De ce a urcat brusc cursul leu-euro. Ce se va întâmpla la iarnă cu banii românilor

Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0133 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0722 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 64% anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 21% anticipează o majorare. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate iar 43% că sunt supraevaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) a crescut faţă de exerciţiul anterior si se situează la 6,5%, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au rămas relativ constante faţă de exerciţiul anterior şi se situează la valoarea de 2,8%.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu: Exclud categoric toate speculaţiile potrivit cărora Guvernul ar pregăti creşteri de taxe

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.

În exerciţiul din luna iunie a fost realizat şi un sondaj privind evoluţia ratei inflaţiei în anii următori. Astfel, în ceea ce priveşte intrarea ratei inflaţiei în intervalul ţintă (1,5% – 3,5%), 46% dintre participanţi anticipează că se va întâmplă în 2026, în timp ce 31% anticipează că acest eveniment va fi ulterior anului 2026.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 12 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 170 de societăţi membre ale CFA Institute, şi are misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională.

În prezent, Asociaţia CFA România are peste 250 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Comunitatea CFA mai cuprinde şi aproximativ 100 de candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

Citeşte şi: Ministerul de Finanţe vrea să ştie ce proprietăţi au cetăţenii din ţările UE în România. De la ce dată începe colectarea datelor