Un fost uragan ajunge în Europa. Şefa ANM a anunţat când vin furtunile după canicula extremă

ANM anunţă că valul de caniculă se prelungeşte, dar în Europa situaţia este diferită. Marți dimineața, Ernesto era încă un uragan de categoria 1 și lovea coasta estică a regiunii Newfoundland din Canada cu ploi și vânt puternic. Ulterior, acesta s-a transformat într-un ciclon extratropical și a început să traverseze Atlanticul spre Europa, unde va ajunge miercuri seara.

De miercuri până vineri vor fi posibile rafale de până la 100 km/h în unele zone din Irlanda și Marea Britanie.Joi, furtuna se va îndrepta spre Marea Britanie, slăbind în intensitate. Cele mai puternice rafale se vor produce însă doar în largul mării sau la altitudini mai mari.

Fenomene meteo severe în următoarele doua zile: Caniculă și disconfort termic, dar și furtuni violente

Alte articole

Prognoza meteo. Se strică vremea, Romica Jurcă anunţă unde lovesc furtunile

Prognoza meteo pe două săptămâni. Nopţile devin tot mai reci, iar ploile tot mai dese. Hărţi pe regiuni

Cu toate că nu va ajunge la noi, fostul uragan va influența, indirect, și vremea din România. Mai exact, va contribui la intensificarea și extinderea depresiunii islandeze. Aceasta va determina un nou transport de aer tropical spre estul continentului, ducând la o intensificare a caniculei în țara noastră, scrie meteoradar.ro.

Citește și: Prognoza Accuweather pentru finalul lunii august a fost actualizată. Ce regiuni se vor afla sub cod roșu de caniculă, unde vor reuși ploile să răcorească atmosfera

Nici formarea primelor furtuni tropicale la sfârșitul lunii august, nici influența lor asupra vremii noastre nu sunt neobișnuite. Anul acesta, ca și anul trecut, Atlanticul este un „teren propice” pentru furtuni: Temperatura la suprafața apei este cu 1 până la 3 grade peste medie, pe suprafețe extinse. Apa caldă se evaporă mai bine, iar așa-numita energie latentă din aer crește. Aceasta este energia care este stocată în aer sub formă de vapori de apă și este cunoscută și sub denumirea de energie potențială. Atunci când vaporii de apă se condensează în nori de ploaie și furtună, energia este eliberată. Cu cât există mai multă energie, cu atât mai puternice pot fi fenomenele însoțitoare, cum ar fi vântul și ploaia.

Șefa ANM a anunțat când vin ploile după canicula extremă

Fermierii așteaptă vești despre primele ploi care ar urma după perioada sufocantă pe care o traversăm și care a dus la pierderi uriașe la culturile de toamnă și mai ales la cele de primăvară. Elena Mateescu, directorul ANM a anunțat că veștile nu sunt bune iar deficitul de precipitații se va menține până la jumătatea lunii septembrie.

Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) a anunțat cum vor evolua ploile până la jumătatea lunii septembrie subliniid că deficitul de precipitații se va menține.

Directorul ANM a precizat că harta ploilor se menține deficitară până la jumătatea lunii septembrie. ”Din păcate deficitul de precipitații se va menține astfel încât seceta în cultura de porumb se intensifică mai ales în zonele de sud, sud-estul țării, vorbim de Muntenia, Oltenia și Dobrogea dar și celelate zone Banat, Crișana sau Moldova. Situația la zi a lunii august arată că cantitățile de precipitații reprezintă numai 19 litri față de o cantitate medie de 64 litri/mp în aproape cele două decade ale lunii august și iată 3,2 grade Celsius abatere termică pozitivă la acest moment peste luna august din 1992. Și până la finalul lunii vremea va rămâne caniculară. Vorbim de opt luni din cele 12 luni secetoase în anul agricol curent. Prognoza până la 16 septembrie nu arată bine pentru că vorbim despre căldură și deficit de precipitații care se menține”, a spus Elena Mateescu în cadrul conferinței cu tema „Schimbările climatice – Marile provocări, marile riscuri”, organizată de Antena 3 CNN şi Administraţia Naţională de Meteorologie.

Conform prognozei de specialitate publicate de ANM, în intervalul 20 august – 8 septembrie, regimul pluviometric va avea o tendință deficitară în toată țara. Între 9 – 16 septembrie, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în toate regiunile.

Elena Mateescu a explicat pe larg care au fost caracteristicile climatice ale anului 2024, punând accent e faptul că aceasta a început cu deficit de precipitații, cu cea mai caldă iarnă din istorie.

”Am început anul 2024 cu cea mai caldă iarnă din istorie și observăm atât decembrie, ianuarie, februarie recorduri ale temperaturilor medii lunare și mai ales prin ceea ce vorbim de abateri, luna februarie din iarna 2023-2024 fiind cea mai caldă lună din istorie, dar cu cea mai mare abatere nu numai la nivelul lunii februarie, ci și comparativ cu celelalte 11 luni ale anului și am înregistrat un nou record în 2023, în iarna respectivă. În 2024 avem opt luni, dar în șase luni avem deja cele mai mari abateri. Februarie, așa cum menționăm, luna cea mai caldă comparativ și cu celelalte luni ale anului și tot cele mai călduroase luni în 2024 februarie, iunie, iulie și august.

Observăm deja această tendință evidentă a ultimilor ani, în care vorbim de posibilitatea ca anul curent să înregistreze noi recorduri care să doboare recordurile anterioare. Dacă vara 2023 a fost a treia vară cea mai caldă după 2007, 2012 și 2022, iată cum stăm acum: avem în iunie 3,7 grade Celsius abatere termică pozitivă, în iulie 3,5, 3,2 la acest moment, luna iunie și iulie din acest an sunt confirmate ca fiind cele mai călduroase luni iunie, respectiv iulie din istorie și vorbim de un șir din 1900 și până în prezent. Iar luna august la acest moment cu abatere termică de 3,2 este pe primul loc ceea ce va face ca vara anului 2024 cu o abatere termică de 3,5 grade posibil să fie cea mai călduroasă depășind recordul din 2012 cu 2,8 grade”, a declarat Elena Mateescu, șefa ANM, în cadrul conferinței România Inteligentă.