Lumea între sacru şi primitiv. Cele mai misterioase opt triburi ale lumii FOTO

1. Tribul Himba

Trăieşte în nordul Namibiei, în regiunea Kunene, iar populaţia sa numără între 20.000 şi 50.000 de persoane. Tribul a fost ameninţat cu dispariţia în anii ’80, când Namibia a fost bântuită de război şi secetă.

Au o limbă proprie, numită Otjihimba, iar particularitatea sa este că femeilor de aici le este interzis cu desăvârşire să se spele. Dealtfel, ele le este interzis chiar şi să se spele pe mâini, în schimb folosesc pentru odorizare ierburi aromatice, pe care le fierb într-o oală şi se afumă cu ele, la fel ca şi cum şi-ar da cu parfum pe întreg corpul.

De asemenea, femeile acestui trib mai sunt cunoscute prin faptul că îşi acoperă corpul cu un unguent preparat din grăsimi animale şi praf de hematită, care le conferă pielii o culoare roşiatică, dar care le protejează de căldura soarelui, aerul uscat şi de insecte. Casele Himba au formă conică şi sunt făcute din frunze de palmier, lut şi balegă de vacă.

2. Tribul Mursi

Trăieşte la graniţa dintre Etiopia şi Sudan şi numără aproximativ 7.500 de persoane. Membrii săi sunt uşor de recunoscut, datorită plăcii montate pe buza inferioară a femeilor. Legenda spune că acest obicei al placării buzelor a apărut ca formă de apărare împotriva comercianţilor de sclavi, care obişnuiau să fure femeile spre a le vinde.

Procesul pregătitor pentru montarea plăcii începe înainte de vârsta de 10 ani, când fetelor li se scot incisivii inferiori şi le este străpunsă buza de jos, dintr-o parte în alta, cu un cui de lemn. Deschiderea este mărită de la an la an, astfel, că la 15-16 ani li se inserează plăcile imense. Prima este una din zgura, iar înainte de căsătorie este schimbata cu una de lut.

În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, când unul doreşte să se căsătorească el trebuie ca, înarmat cu beţe, să se lupte împotriva unui adversar. Învingătorul este luat de un grup de femei, care hotărăşte cu cine se va căsători.

3. Tribul Piraha

Membrii săi abia depăşesc numărul de 300 şi trăiesc în Pădurea Amazoniană, în preajma râului Maisi, din Brazilia. Particularitatea acestor oameni este că ei consideră somnul dăunător şi te face slab, astfel că abia dacă aţipesc o jumătate de oră pe noapte. În loc de urarea „Noapte bună” ei spun „Să n-adormi, sunt şerpi!”. Conform scriitorului şi misionarului Daniel Everett, care a locuit 30 de ani printre piraha, limba acestei populaţii conţine doar şapte consoane şi trei vocale.

Ei nu cunosc nici cifrele, astfel că nu ştiu să numere, limitându-se doar la două concepte: „câţiva” şi „mulţi.” Doi, trei sau patru înseamnă pentru ei „câţiva”, iar 10 sau 12 oameni înseamnă „mulţi”. Membrii acestui trib nu înţeleg de ce trebuie să mănânce în fiecare zi şi nu au grija zilei de mâine şi, de fapt, conform lui Everett, ei nu ştiu ce înseamnă „mâine” sau „astăzi” şi nu au nicio noţiune în ceea ce priveşte „trecutul” sau „viitorul”. De asemenea, membrii tribului Piraha nu înţeleg noţiunile de ruşine, vinovăţie sau resentimente.

4. Tribul Akuntsu

Este cel mai mic trib din lume şi unul dintre cele mai izolate triburi din statul brazilian Rondonia. Populaţia sa mai numără doar cinci persoane. Pentru prima oară s-a intrat în contact cu acest trib în 1995, când era compus din şapte membri. Şeful tribului, Kunibu Baba, are în jur de 70 de ani, cea mai vârstincă femeie este Pupak (în jur de 40 de ani), iar celelalte trei femei au vârste cuprinse între 23 şi 35 de ani. Singurul copil născut după anul 1995 a murit în anul 2000, în timpul unei furtuni.

5. Tribul Yanomamö

Este răspândit în Pădurea Amazoniană, la graniţa dintre Brazilia şi Venezuela, şi numără aproximativ 20.000 de mebri, care trăiesc în aproximativ 250 de sate. Particularitatea este că membrii fiecărui sat trăiesc sub un acoperiş comun, numit „shabono”. Aceste „shabono” au o formă ovală şi aici dorm în comun toţi membrii tribului, fapt care, solidaritatea populaţiei.

Yanomami au o dietă foarte săracă în sare şi din acest motiv sunt populaţia cu cea mai scăzută tensiune arterială din lume. Un alt aspect este că Doar bărbaţilor le este permis să consume băuturi alcoolice şi plante cu efect halucinogen, iar asta doar în cadrul petrecerilor.

Un alt ritual este cel de endocanibalism, în care consumă oasele rudelor decedate. Scopul acestei tradiţii este de a reînnoda legăturile cu strămoşii. Trupul celui decedat este incinerat, iar cenuşa oaselor este amestecată cu mâncarea. În cadrul populaţiilor Yanomami din Venezuela nu există relaţii de tip homosexual sau bisexual, iar incestul este strict interzis, fiind pedepsit cu moartea.

6. Tribul Jarawa

Trăieşte pe insulele Andaman, ce aparţin Indiei, iar numărul populaţiei sale este estimat la 250-350 persoane. Antropologii sunt de părere că membrii acestui trib sunt descendenţi ai primilor oameni care au părăsit Africa. Când un membru al tribului moare el nu este îngroapat, ci aşezat sub un copac, iar când din el rămân doar oasele bărbaţii şi le leagă de corp, pentru a avea noroc la vânătoare.

Problemele pentru această populaţie au apărut în urmă cu 15 ani, când a fost „descoperită”, contactul cu civilizaţia fiind dezastruos. Boli noi s-au abătut asupra sa de când membrii mai tineri au început să iasă din junglă, astfel că oamenii au început să moară de vărsat de vânt şi malarie. Totodată, au adoptat viciile oamenilor din afară, tutunul şi alcoolul.

7. Tribul Asmat

Trăieste într-un mediu aspru pe coasta de sud a regiunii Papua de Vest. Acest grup etnic se îndeletniceşte cu pescuitul şi sculptura. Asmat înseamnă oamenii străzii sau pădurii. Populaţia sa este estimată la 70.000 de suflete. Tribul este celebru prin arta sa.

Dupa tradiţie, triburile Asmat consideră că moartea nu este ceva natural, fiind cauzată fie de blestem, fie de rana unei arme. Prin urmare, orice deces din trib declanşa în trecut un război ritual de pedepsire a clanurilor vecine.

8. Tribul Korowai

Se află în sud-estul regiunii Papua şi numără aproximativ 3.000 de membri. Aceştia sunt consideraţi a fi printre ultimii oameni din lume care practică chiar şi în zilele noastre canibalismul. Până în 1974, la descoperirea tribului, membrii săi îşi aveau locuinţele în copaci, însă după 1980 ei au început să îşi facă aşezări pe pământ.

Membrii triburilor korowai sunt poligami, dar în general un bărbat nu se poate căsători înainte să împlinească vârsta de 20 de ani, pentru că nu are posibilitatea să-şi cumpere o soţie. Fetele se căsătoresc devreme, uneori chiar la 10 ani.